In cursa pentru ocuparea postului ce va fi vacantat de catre Gratiana Petronela Isac, ca reprezentant al procurorilor din Ministerul Public-Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a intrat Gheorghe Muscalu (foto), procuror sef al Serviciului pentru Prevenirea si Combaterea Infractiunilor de Terorism si a celor privind Siguranta Statului. Este un magistrat care are in portofoliu o vasta si complexa experienta in domeniul combaterii criminalitatii organizate, fiind chiar si unul dintre promotorii metodelor de investigare pe aceasta arie a infractionalitatii.
Are o experienta de 22 de ani ca procuror, din care 10 in combaterea criminalitatii organizate si terorismului. Gheorghe Muscalu a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Bucuresti in 1989, fiind repartizat la Parchetul de pe langa Judecatoria Campina, cu doar trei luni inainte de evenimentele din decembrie 1989. Din anul 1997 pana in 2001 a fost numit procuror sef la Parchetul de pe langa Judecatoria Sinaia, an in care a promovat la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procuror sef al Sectiei de Combatere a Coruptiei si Criminalitatii Organizate, ocupandu-se, in aceasta perioada, si de reprezentarea Romaniei in cadrul Grupului de state contra coruptiei din Consiliul Europei (GRECO), insarcinat cu evaluarea si raportarea progreselor Romaniei cu lupta impotriva coruptiei, raportare care se deruleaza si in prezent.
In perioada 2002-2004, ca procuror sef al Sectiei de combatere a criminalitatii organizate si antidrog, s-a numarat printre initiatorii legii privind infiintarea DIICOT. Din iunie 2006 si pana in prezent, Gheorghe Muscalu conduce Serviciul de Prevenire si Combatere a Infractiunilor de terorism si a celor contra sigurantei statului si este reprezentantul Ministerului Public in cadrul Centrului de Coordonare Operativa Antiterorista. La ora actuala, este doctorand la Academia Nationala de Informatii, cu specializarea in aria infractiunilor de care se ocupa zi de zi.
Cu ce ganduri v-ati inscris in cursa pentru ocuparea postului de reprezentant al procurorilor din Parchetul Inaltei Curti? Cum evaluati mandatul colegei dvs., procurorul Gratiana Isac, si ce obstacole considerati ca au ramas de trecut, pentru ca acest for al Justitiei, CSM, sa devina ceea ce asteapta cetateanul de rand?
Pornind de la experienta pe care am dobandit-o in cei 22 de ani de activitate, si de la faptul ca in aceasta perioada am coordonat mai multe structuri din cadrul Ministerului Public, apreciez ca la acest moment inteleg foarte bine sistemul judiciar, atat pe componenta legislativa, cat si pe cea institutionala. Cred ca, pornind de la rolul si locul CSM, de garant al independentei Justitiei, pot sa ajut si sa contribui intr-o foarte mare masura, la realizarea scopului acestui organism, constand in fapt in functionarea cat mai buna a Justitiei. Apreciez ca, desi suntem la cinci ani de zile dupa aderarea la Uniunea Europeana, sistemul judiciar din Romania inca mai are sincope si chiar daca cuvantul ”reforma” pare uneori depasit, este de actualitate, iar atentia atat a legislativului, cat si a zonei administrative, trebuie sa se corijeze in aceasta directie. Consider ca, mai mult ca oricand, legislativul trebuie sa adopte si sa modifice legile pe care magistratii le aplica in activitate, astfel incat acestea sa fie adaptate vietii economico-sociale si sa protejeze valorile sociale, atat in zona legislatiei civile cat si in cea a legislatiei penale. Actiunea viitoare a membrilor CSM trebuie sa fie orientata catre toate segmentele Justitiei, si sa acopere golurile legislative, care lasa loc interpretarilor, chiar si in privinta statutului magistratului, iar in acelasi timp, trebuie sa creeze premisele functionarii ireprosabile a institutiilor de aplicare a legii – instante si parchet – astfel incat in ansamblu, modul de interpretare si aplicare sa fie unul unitar. Ultimii sase ani de mandat ai Consiliului Superior al Magistraturii, unde ca reprezentant al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost colega mea, procurorul Gratiana Isac, au constituit o perioada de incercare de echilibrare a activitatii Sectiei pentru Procurori a CSM.
Sa intelegem ca, la un moment dat, a existat un dezechilibru in aceasta sectie?
In timp au existat disfunctii, atat in activitatea Sectiei pentru Procurori, cat si in activitatea Plenului CSM, uneori prin manifestari „de grup” care nu ar fi trebuit sa isi gaseasca locul intr-un asemenea for profesional, manifestari care au avut ca efect constatari negative la adresa CSM din partea organismelor internationale si, in principal, in cadrul rapoartelor Comisiei Europene. Sunt lucruri care au putut fi observate pe parcursul anilor trecuti de catre toti magistratii, si ele nu pot fi trecute cu vederea intrucat modul de prezentare a Consiliului Superior al Magistraturii trebuie sa fie unul omogen. Aceasta e singura solutie pentru a castiga o mai mare incredere in ochii opiniei publice. Gratiana Isac a dat dovada de profesionalism in activitatea sa si voi urmari ca, in situatia in care voi fi ales membru, sa pastrez acelasi nivel al reprezentarii profesionale. Consiliul Superior al Magistraturii pare, pentru multa lume, un glob de sticla asezat undeva deasupra Justitiei, si cred ca aceasta perceptie trebuie schimbata, astfel incat Consiliul sa fie parte dintr-un intreg, si nu o entitate speciala, care sa guverneze, uneori, peste interesele magistratilor.
*Continuarea materialului poate fi citita aici:
