19 Noiembrie, 2018

Ajutoarele acordate permanent salariaţilor sunt luate în calcul la pensie?

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată pentru a se stabili dacă veniturile reprezentând “ajutor contravaloare energie electrică” trebuie luate în considerare la stabilirea cuantumului pensiei. 

Chestiunea de drept ridicată

Întrebarea prealabilă a fost pusă pentru dezlegarea chestiunii de drept de care depinde soluţionarea unei cauze aflată la o instanţă de apel din ţară. Iată cum a fost formulată întrebarea: cum se interpretează și se aplică prevederile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, mențiunii de la pct. VI din anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, art. 1-3 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, aprobat prin Legea nr. 65/1972, cu modificările și completările ulterioare, art. II din Legea nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, pct. 1 lit. c) din Precizarea Ministerului Economiei și Finanțelor și Ministerului Muncii și Protecției Sociale nr. 181.679/1992 privind aplicarea prevederilor Legii nr. 49/1992, art. 9 și 51 din Legea nr. 57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, republicată, cu modificările ulterioare, art. 160 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 29, art. 90, art. 76-84 din Legea nr. 10/1972 privind Codul Muncii al Republicii Socialiste România, cu modificările și completările ulterioare, în ce privește veniturile reprezentând ajutor contravaloare energie electrică, în sensul de a se stabili dacă acestea trebuie luate în considerare la stabilirea cuantumului pensiei. 

În cauză:

- Reclamantul a solicitat obligarea Casei Județene de Pensii la recalcularea pensiei sale, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor realizate potrivit Adeverinței emise de Societatea Filiala de Distribuție a Energiei Electrice, venituri reprezentând ajutor contravaloare energie electrică, ajutoare acordate cu ocazia unor evenimente – Paști, Crăciun, ziua electricianului etc. – care nu au fost înregistrate în carnetul de muncă, dar pentru care s-au achitat contribuții de asigurări sociale. În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 107, art. 153 și art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

- Prin întâmpinare, pârâta Casa Județeană de Pensii a arătat că aceste sume nu pot fi luate în considerare la stabilirea punctajului, deoarece nu sunt prevăzute ca sporuri cu caracter permanent nici în legislația aplicabilă la data stabilirii dreptului de pensie, și nici în legislația anterioară actualei legi. Arată că acestea nu se regăsesc în nicio reglementare legală, angajatorul neconfirmând elemente noi de salarizare pe lângă cele care au fost avute în vedere ca venit brut ce a fost luat în calcul la stabilirea pensiei. Angajatorul indică contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de activitate ca temei al acordării respectivelor sume, însă acesta produce efecte doar între părți și nu poate întemeia valorificarea acestor sume ca sporuri cu caracter permanent, după cum nu poate garanta că pentru aceste categorii de venituri era obligatorie reținerea și virarea contribuției de asigurări sociale și nici că acest lucru s-a făcut.

- Tribunalul a admis acțiunea și a dispus obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensie în urma valorificării veniturilor înscrise în adeverință la rubrica “ajutor energie”.

- Tribunalul a reținut că “în temeiul art. 7.35 din contractul colectiv de muncă anterior anului 1997, salariaților li se acorda o cotă anuală gratuită de 2700 kwh. Ulterior, odată cu aplicarea contractului colectiv de muncă la nivelul RENEL/1997, salariații au beneficiat, conform art. 4.90, de contravaloarea unei cote anuale de 3600 kwh, repartizată egal pe fiecare lună, beneficiind practic de contravaloarea a 300 kwh pe lună. Acest ajutor a fost unul periodic, acordat lunar în baza unor contracte colective de muncă, constituind astfel un drept salarial negociat de părți. Angajatorul a achitat contribuția de asigurări sociale. Fiind un drept salarial cu caracter permanent, pentru care s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale, principiul contributivității reclamă includerea acestor venituri în calculul punctajului pensiei, pretenția reclamantului fiind întemeiată sub acest aspect”.

- Împotriva acestei sentințe au declarat apel ambele părți, apelul pârâtei tinzând tocmai la respingerea acestor pretenții, care au fost admise prin sentința pronunțată.

- Prin Încheierea pronunțată la 5 martie 2018, s-a dispus suspendarea judecății cauzei şi sesizarea ÎCCJ pentru soluţionarea problemei de drept. 

Ce a reţinut completul de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

- Chestiunea centrală în dezlegarea acestei probleme este dată de necesitatea de a încadra aceste tipuri de venituri în categoriile salariale la care se referă dispozițiile art. 165 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010, respectiv cele ale pct. VI din anexa nr. 15 la Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010, respectiv de a stabili dacă aceste venituri plătite cu titlu de “ajutor contravaloare energie electrică” se pot analiza ca fiind “alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă”, cu consecința valorificării lor la stabilirea cuantumului pensiei, sau pot fi analizate cu titlu de “participare la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice” sau ca “alte sporuri care nu au avut caracter permanent”, fie drept “compensații acordate conform Decretelor nr. 46/1982 și nr. 240/1982″, cu consecința înlăturării lor de la stabilirea cuantumului pensiei.

- Ceea ce rezultă din datele concrete ale cauzei este că în funcție de aceste venituri s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.

- De asemenea, rezultă caracterul ritmic lunar al acestor plăți, cum de altfel sunt ele reglementate în contractele colective de muncă ce au stat la baza plății și în care se prevede: “Salariații Companiei Naționale de Electricitate vor beneficia de reducerea tarifului la energie electrică pentru consumul casnic, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 279/1990, acordată sub forma contravalorii unei cote anuale de 3600 Kwh, repartizată în mod egal pe luni (300 Kwh/lună) calculată la tariful de vânzare către populație în vigoare în luna respectivă”.

- Așadar, aceste drepturi salariale, achitate pentru perioada 1993-2001, au un caracter contributiv, fiind incluse în fondul de salarii în raport cu care s-au achitat, la nivel de unitate, contribuțiile de asigurări sociale de stat și de asemenea, un caracter de lunară ritmicitate, fiind totodată specifice domeniului de activitate în cadrul căruia au fost acordate (domeniul producției de energie electrică).

- Ca atare, se constată că încadrarea lor cea mai potrivită este în categoria sporurilor cu caracter permanent, fiind prevăzute în contractele colective de muncă specifice domeniului de activitate în cadrul căruia s-au plătit, corespunzând exact condițiilor legale anterior descrise, pentru a fi luate în considerare la stabilirea pensiei (de a fi sporuri salariale, de a fi permanente, de a fi prevăzute în contractele colective de muncă). 

Ce a reţinut Înalta Curte de Casație și Justiție

Completul ÎCCJ pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului a respins sesizarea – atenţie – doar pentru că chestiunea de drept nu mai reprezintă o noutate şi, astfel, nu sunt întrunite condiţiile legale de admisibilitate.

Nu vom relua normele de drept invocate, deosebit de ample, inclusiv privind asigurările sociale din perioada dinainte de 1989, dar pe care le găsiţi în Decizia nr. 57/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 895 din 24 octombrie 2018.

Am reţinut principale trimiteri cu privire la jurisprudenţa deja existentă (Sublinierile în text ne aparţin – E.S.).

- Sesizarea analizată privește o situație particulară, aceea a foștilor salariați din sectorul de activitate producție energie electrică, ce solicită stabilirea sau recalcularea pensiei de asigurări sociale în funcție de veniturile acordate de foștii angajatori cu titlu de ajutoare contravaloare energie electrică, drepturi care au avut ca izvor contractele colective de muncă încheiate la nivelul acestui angajator în perioada 1993-aprilie 2001, iar nu prevederile legale în materie de salarizare la care sesizarea face referire.

- De altfel, dincolo de izvorul diferit al acestor drepturi, însăși instanța de trimitere reține, analizând în concret probatoriul administrat în cauză, că veniturile primite de reclamant ca ajutoare contravaloare energie electrică nu se încadrează în specificul veniturilor realizate cu titlu de participare la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice, reglementate prin dispozițiile art. 51 din Legea nr. 57/1974, unde se descrie modul de constituire a acestui fond de participare a oamenilor muncii la beneficii, și anume anual, pe baza rezultatelor economice ale anului anterior, ci reprezintă venituri specifice ramurii producției de energie electrică, prevăzute de contractele colective de muncă succesiv încheiate în perioada de referință, care au stabilit în mod constant același beneficiu, nediferențiat de la un an la altul.

- Sesizarea de față a fost formulată într-un litigiu generat de solicitarea reclamantului privind recalcularea pensiei sale cu luarea în considerare a veniturilor reprezentând “ajutor contravaloare energie electrică” realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, posibilitatea de valorificare a acestui tip de venituri reprezentând chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită.

- Problema de drept generată de valorificarea unor venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 nu este nouă, existând o hotărâre a instanței supreme, pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii, prin care această chestiune a primit o dezlegare de principiu.

Astfel, prin Decizia nr. 19/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Colegiul de conducere al Curții de Apel Craiova și a statuat următoarele:

“În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale.”

- În motivarea acestei decizii, instanța supremă a reținut că aplicarea principiului contributivității impune luarea în calcul a sporurilor și veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverință, conform legislației în vigoare, și s-a plătit contribuția de asigurări sociale.

- S-a apreciat că neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum, de altfel, a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și prin Decizia nr. 19/2011 privind interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005.

- Totodată, s-a avut în vedere că, prin Decizia nr. 5/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a decis că, în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sumele plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de lucru prelungit, în condițiile art. 1 și 2 din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1.546/1952, se au în vedere la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public.

- În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudența sa că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuțiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (denumită, în continuare, Convenția), ratificată de statul român prin Legea nr. 30/1994 privind ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la această convenție, cu modificările ulterioare, fiind menționate în acest sens Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în Cauza Ana Maria Frimu ș.a. împotriva României, prin care Curtea, deși a respins cererea ca inadmisibilă, a reafirmat faptul că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale (relevantă în acest sens este și Cauza Constantin Abăluță ș.a. împotriva României).

- De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuțiilor de asigurări sociale specifice, considerându-se că dreptul la alocația de urgență (pentru care reclamantul plătise contribuția specifică) reprezintă un drept patrimonial în sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție (Hotărârea în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996).

- Înalta Curte de Casație și Justiție a concluzionat, prin aceeași decizie, că principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.

- Analiza hotărârilor judecătorești și a punctelor de vedere comunicate de curțile de apel relevă faptul că această soluție de principiu privind condițiile de valorificare a sporurilor și veniturilor suplimentare realizate până la 1 aprilie 2001, dată în interpretarea unor dispoziții din Legea nr. 19/2000, a fost în mod constant avută în vedere la soluționarea litigiilor de asigurări sociale privitoare la stabilirea sau recalcularea drepturilor de pensie deschise sub imperiul noii legi a pensiilor, respectiv Legea nr. 263/2010, ținând cont de specificul fiecărei cauze, în condițiile în care principiului contributivității, instituit prin dispozițiile art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, a fost preluat prin dispozițiile art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, iar dispozițiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 sunt similare celor cuprinse în art. 164 alin. (3) din Legea nr. 19/2000.

- Devine astfel evident că problema de drept care face obiectul sesizării, chiar dacă vizează posibilitatea de valorificare la stabilirea pensiei a unei categorii particulare de venituri, nu are caracter de noutate, cu consecința inadmisibilității sesizării.

Ai nevoie de Legii nr. 263/2010? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!
comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu