În momentul în care se va produce, includerea României în spaţiul Schengen va genera avantaje palpabile atât pentru oamenii de rând, cât şi pentru companiile de transport, arată Capital.ro.

Cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală, drumul spre Europa va fi mai scurt şi mai plăcut atunci când România şi Bulgaria vor fi acceptate în spaţiul Schengen.

Capital a cuantificat economiile de timp şi de bani de care vor beneficia atât românii de rând, cât şi companiile de transport odată cu aderarea la spaţiul de liberă circulaţie europeană.

Iată care sunt avantajele:

Aerian: n-ai bagaje, scuteşti timp

Pasagerii curselor aeriene care au ca destinaţie o ţară membră a tratatului vor fi primii care vor simţi beneficiile aderării. Mai exact, primii beneficiari vor fi călătorii de wek-end, în aşa-numitele city break.

De exemplu, dacă vrei să mergi la Paris cu avionul şi nu ţi-ai plănuit să stai acolo mai mult de două nopţi, evident că nu ai niciun motiv să-ţi mai iei bagaj de cală, pentru care trebuie să mai şi plăteşti, în cazul multor companii low-cost. În acest caz, odată coborât din avion, poţi să te îndrepţi liniştit către ieşirea din aeroport, fără a mai pierde timp (câteodată şi peste jumătate de oră) la coada pentru controlul paşapoartelor.  Dacă însă ai bagaj de cală, trebuie să aştepţi sosirea acestuia de pe banda transportoare.

Feroviar: nu te mai trezeşte nimeni la 4 dimineaţa

Potrivit Capital.ro, scuteşti timp şi, mai ales, confort şi dacă te duci în străinătate cu trenul.

Dacă la Giurgiu Nord trenul de Sofia nu stă mai mult de 10-15 minute, la Ruse staţionarea este de aproape o oră.

Numai controlul paşapoartelor durează la bulgari 20-30 de minute. În cazul acestui tren, disconfortul nu este chiar atât de mare, având în vedere că sosirea în frontieră are loc în miezul zilei, după ora trei după-amiază.

Cu totul alta este situaţia la graniţa de vest. De exemplu, trenul Ister Bucureşti Nord – Budapesta Keleti ajunge în frontieră la Curtici la ora 5:58. Adică exact atunci când ţi-este somnul mai dulce îţi bate cineva în uşa cabinei de la vagonul de dormit, pentru controlul paşapoartelor. La întoarcere, acelaşi tren ajunge la graniţă la 23:58. O altă oră când parcă ai vrea să dormi.

Un alt tren pe aceeaşi relaţie, Muntenia, este în frontieră în jurul orei trei dimineaţa şi la dus şi la întors. Cu toate că la frontiera de vest controlul paşapoartelor este operativ, nu puţine au fost situaţiile în care timpul de aşteptare s-a prelungit, pentru că în tren erau, de exemplu, cetăţeni pakistanezi.  Însă, odată cu intrarea în Schengen, toate aceste inconveniente vor dispărea.

Rutier: dispar cozile de la graniţă

Avantaje evidente vor fi şi pe şosele. Dacă te duci cu autoturismul propriu, pe la Nădlac vei trece ca prin Strehaia, fără să opreşti. Cea mai mare îmbunătăţire va fi sesizată de sărbători sau în timpul vacanţelor de vară, când în condiţiile actuale punctele de trecere a frontierei se aglomerează.

Îmbunătăţirea va fi şi mai perceptibilă în cazul în care călătoreşti cu autocarul. “În momentul de faţă, fiecare autocar staţionează 20-30 de minute în frontieră, pentru controlul paşapoartelor”, a declarat pentru Capital patronul companiei Eurolines, Dragoş Anastasiu.

El a ţinut însă să precizeze că, nici după aderarea la spaţiul Schengen, situaţia nu va fi tocmai roz în privinţa transportului cu autocarul prin Europa: “Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Nu se va mai staţiona în punctele de trecere a frontierei, însă, prin sondaj, se pot face controale pe autostradă, după ce ai trecut de graniţă. Dacă e filtru de poliţie, la nemţi control prin sondaj înseamnă că sunt oprite toate autocarele pe care scrie Eurolines sau Atlassib”.

De departe, însă, cei mai câştigaţi vor fi şoferii de TIR. “Chiar dacă, teoretic, controlul paşaportului unui şofer nu poate dura mai mult de două minute, sunt şi situaţii în care se formează cozi de câţiva kilometri la punctele de trecere a frontierei. Astfel, şoferul depăşeşte timpul de conducere şi de odihnă şi, odată intrat în Ungaria, este amendat”, a declarat pentru Capital secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Radu Dinescu.

Iar amenzile sunt, legal, de 200 de euro. Nu puţine au fost însă situaţiile în care poliţia maghiară i-a amendat pe şoferii români cu 800 de euro. Companiile la care lucrau au contestat în instanţă cuantumul amenzii, au obţinut câştig de cauză şi şi-au recuperat banii. Asta însă abia după un an de zile. Dinescu a precizat că orice astfel de punct de control este generator de întârzieri şi, mai ales, de corupţie.

Control, doar în cazuri extreme

După aderare, la Nădlac nu va mai fi decât o frontieră internă a spaţiului de liberă circulaţie europeană. „Frontierele interne pot fi trecute prin orice punct, fără a fi realizată o verificare asupra persoanelor, indiferent de cetăţenie. Statele membre vor elimina toate obstacolele în vederea fluidizării traficului la punctele rutiere de trecere la frontierele interne”, precizează Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

Potrivit Regulamentului european din 2006 privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen), controlul la graniţă poate fi introdus de un stat membru doar pentru o perioadă limitată şi numai „în cazul în care există o ameninţare serioasă la adresa securităţii interne şi a ordinii publice”.

 ———————————————

Articol iniţial:

Informaţii privind Spaţiul Schengen

În prezent, 24 state europene sunt membre Schengen cu drepturi depline şi obligaţii corelative.

Unul din efectele obţinerii statutului de stat membru Schengen îl reprezintă ridicarea controalelor doar între frontierele interne ale statele Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen.

Acest fapt conduce la simplificarea realizării dreptului de liberă circulaţie de către cetăţenii europeni care călătoresc în spaţiul Schengen, prin eliminarea obligativităţii prezentării unui document de călătorie la trecerea frontierelor interne Schengen.

Acquis-ul Schengen a fost integrat în acquis-ul comunitar în 1997, prin Tratatul de la Amsterdam-Protocolul 2.

Conform art. 2 pct. 1 din Regulamentul nr. 562/2006 (Codul frontierelor Schengen), frontierele interne Schengen sunt definite astfel:

– frontierele terestre comune, inclusiv frontierele pe lacuri şi râuri, ale statelor membre;

– aeroporturile statelor membre pentru zborurile interne;

– porturile maritime, fluviale şi pe lacuri pentru legăturile obişnuite cu ferryboat-ul.

Nu se mai efectuează controale la frontierele interne între următoarele state Schengen:

22 state membre ale Uniunii Europene, respectiv:

1) Austria

2) Belgia

3) Danemarca

4) Finlanda

5) Franţa

6) Germania

7) Grecia

8. Italia

9) Luxemburg

10) Olanda

11) Portugalia

12) Spania

13) Suedia

14) Cehia

15) Estonia

16) Letonia

17) Lituania

18) Ungaria

19) Malta

20) Polonia

21) Slovenia

22) Slovacia

şi în 2 state semnatare ale Convenţiei de aplicare a Acordului Schengen, dar care nu sunt state membre ale Uniunii Europene, respectiv:

23) Islanda şi

24) Norvegia

În acelaşi timp, Irlanda şi Marea Britanie, deşi sunt state membre ale Uniunii Europene, au decis să nu aplice în totalitate acquis-ul Schengen, dar colaborează cu statele membre Schengen în anumite domenii.

La nivelul fiecărui stat membru Schengen pot exista situaţii când, din motive de ordine publică sau securitate naţională, se desfăşoară controale la frontierele interne Schengen, pentru o perioadă limitată în timp. Această situaţie va implica efectuarea de controale la frontierele interne Schengen în acelaşi mod în care se efectuează controale la frontierele externe.

Când un cetăţean al unui stat membru UE doreşte să călătorească într-un stat terţ (stat care nu este membru al Uniunii Europene), singurul document de călătorie recunoscut la frontierele externe ale Uniunii Europene, precum şi la frontiera statului terţ în cauză este paşaportul.

Este recomandat ca un cetăţean european care călătoreşte în Uniunea Europeană să aibă tot timpul asupra sa un document de călătorie valabil, respectiv paşaport sau carte de identitate, pentru situaţiile în care se solicită dovedirea identităţii.

Aderarea României la Spaţiul Schengen

Aderarea la spaţiul Schengen reprezintă o obligaţie asumată prin Tratatul de Aderare (art.4 al Protocolului privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei), România dorind să participe la toate formele de cooperare menite să aprofundeze integrarea europeană. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este unul dintre cele mai vizibile şi mai importante efecte ale procesului de integrare europeană.

Aderarea unui stat membru UE la spaţiul Schengen are o importantă dimensiune de pregătire şi evaluare tehnică în ceea ce priveşte aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului Schengen.

Misiunile de evaluare pentru România s-au desfăşurat în perioada martie 2009 – decembrie 2010 şi au implicat examinarea de către echipe de experţi din statele membre şi din instituţiile europene a pregătirii României în implementarea corectă şi integrală a prevederilor acquis-ului Schengen, în ariile conexe cooperării poliţieneşti, protecţiei datelor, vizelor, frontierelor maritime, terestre, aeriene, a utilizării sistemelor SIS/SIRENE.

Aşa cum au conclus misiunile de evaluare succesive, România îndeplineşte toate criteriile prevăzute de legislaţia care reglementează aderarea la spaţiul Schengen şi funcţionarea acestuia.

La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 9 iunie 2011, de la Luxemburg, miniştrii de interne ai Uniunii Europene au salutat finalizarea cu succes a procesului de evaluare tehnică a României şi Bulgariei şi au hotărât ca decizia formală privind aderarea celor două state la spaţiul Schengen să fie discutată cu ocazia Consiliului UE Justiţie şi Afaceri Interne din septembrie 2011.

Un mesaj politic, de susţinere, a fost transmis şi de Parlamentul European, care a dat, la 8 iunie 2011, un vot majoritar favorabil aderării României şi Bulgariei la Schengen.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 22 septembrie 2011 nu s-a finalizat cu adoptarea deciziei privind aderarea României (şi Bulgariei) la spaţiul Schengen, din cauza opoziţiei politice a Olandei şi Finlandei. Contextul a prezentat, însă, tabloul susţinerii de care beneficiază România şi Bulgaria, pentru aderarea la spaţiul Schengen, din partea unei largi majorităţi a statelor membre.

Consiliul European din 9 decembrie 2011 a reconfirmat întrunirea tuturor condiţiilor pentru adoptarea deciziei privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen şi a invitat Consiliul să finalizeze formal acest proces.

Problema aderării României (şi Bulgariei) la spaţiul Schengen, în două etape (în prima etapă, ridicarea controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime şi, ulterior, eliminarea controalelor la frontierele interne terestre) va fi discutată la Consiliul European din martie 2012.

Surse: Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, Capital.ro

LEAVE A REPLY

Adaugă comentariu!
Adaugă nume aici