19 Octombrie, 2019

Acte de venituri în vederea calculării pensiei (I)

Cum se interpretează şi se aplică dispozițiile art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, referitoare la noțiunea de “salarii brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă”, prin raportare la actele normative ce reglementau modul de întocmire a carnetului de muncă și care stabileau că în acesta se înscrie retribuția tarifară de încadrare. 

Cu această întrebare a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. ÎCCJ a respins, ca neîntemeiată, sesizarea trimisă de Curtea de Apel Ploieşti, pe argumente ce ţin, în esenţă, de lipsa actelor pe care petentul şi-a întemeiat cererea. Dincolo de soluţia pronunţată, reţinem aici unele din considerentele cu caracter general, de interpretare a reglementărilor în materie, astfel cum se regăsesc în evoluţia legislativă. 

Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menționată

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, contestatorul a chemat în judecată pe intimatele Casa Județeană de Pensii Prahova și Casa Națională de Pensii Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea Casei Județene de Pensii Prahova să recalculeze pensia, valorificând salariile brute, așa cum rezultă din Adeverința eliberată de societatea depozitară a arhivei societății angajatoare. 

Tribunalul Prahova

Tribunalul Prahova a respins contestația, ca fiind neîntemeiată.

- În soluționarea acțiunii, tribunalul a considerat statuările obligatorii din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 19/2011 și din Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 19/2012, ambele pronunțate în recurs în interesul legii, reținându-se că, deși dispozițiile legale avute în vedere la pronunțarea acestor decizii în interesul legii [respectiv, cele ale Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, și ale O.U.G. nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat] nu mai sunt în vigoare, soluțiile lor legislative au fost reluate și se regăsesc în conținut identic în dispozițiile noii reglementări, respectiv Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, așa încât, pentru identitate de rațiune, cele statuate prin respectivele decizii pronunțate în recurs în interesul legii sunt aplicabile și deciziilor de stabilire a drepturilor la pensie emise în temeiul noii legi.

- Pentru ca sporurile și alte venituri suplimentare să poată fi valorificate la stabilirea/recalcularea drepturilor de pensie, trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții: acestea să fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor, să fie înregistrate în carnetul de muncă ori în adeverințele emise de unitățile angajatoare și să se fi plătit contribuții de asigurări sociale.

- În susținerea cererii sale de recalculare a drepturilor de pensie, contestatorul a invocat principiul contributivității, prin raportare la Adeverința din cuprinsul căreia rezultă cuantumurile salariilor tarifare și brute realizate de acesta în perioadele 22.02.1968-25.10.1970 și 3.03.1972-1.04.2001, precum și împrejurarea că unitatea a calculat, a reținut și a virat cotele aferente contribuției de asigurări sociale și contribuția la pensia suplimentară, în conformitate cu prevederile legale.

- Tribunalul a arătat că această adeverință trebuie analizată din perspectiva prevederilor art. 124 alin. (1) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin H.G. nr. 257/2011, prin care se stabilește modul de întocmire a actelor de vechime în muncă prevăzute de lege, altele decât carnetul de muncă, după cum urmează:

“(1) În situația prezentării și a altor acte de vechime în muncă prevăzute de lege, pentru perioadele menționate la art. 16 lit. a) din lege, acestea vor cuprinde obligatoriu cel puțin următoarele elemente:

a) denumirea angajatorului;

b) datele de identificare a persoanei;

c) perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă;

d) menționarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea;

e) funcția, meseria sau specialitatea exercitată;

f) salariul tarifar de încadrare;

g) denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată;

h) perioada în care a primit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat.”

- Or, s-a apreciat că adeverința invocată de contestator nu îndeplinește toate cerințele enunțate anterior, atât timp cât nu individualizează distinct decât sumele încasate lunar cu titlu de salariu tarifar de încadrare, iar nu și sporurile permanente, procentul sau suma acordată, perioada de timp în care a primit acel spor și temeiul de drept ce a stat la baza acordării, precum și sumele primite cu alt titlu (sporuri nepermanente, prime, compensații etc.), toate intrând în componența “salariilor brute” indicate nediferențiat de societate.

- Verificarea nu poate fi realizată decât în condițiile indicării naturii sporului/primei/compensației, a procentului sau sumei acordate, a perioadei de timp în care a primit acel spor și a temeiului de drept ce a stat la baza acordării, pentru că, în principiu, nu pot fi valorificate la stabilirea drepturilor de pensie și veniturile încasate cu caracter ocazional de către beneficiarul dreptului la pensie.

- Mai mult decât atât, tribunalul a reținut că în chiar dispozitivul Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 19 din 10 decembrie 2012 se face referire la adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare, privind sporurile sau veniturile suplimentare în discuție (în măsura în care nu sunt înregistrate în carnetul de muncă).

- Conform prevederilor legale – art. 165 din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare se utilizează salariile brute (adică toate veniturile brute din muncă, constând din salariul de bază, precum și din adaosurile salariale corespunzătoare cu munca prestată), și nu doar salariul de încadrare (respectiv suma înscrisă în contractul individual de muncă, fără sporuri, alte indemnizații sau adaosuri). 

Curtea de Apel Ploiești

Sesizarea ÎCCJ, de către Curtea de Apel Ploieşti a avut în vedere caracterul esențial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei pendinte, întrucât soluționarea pe fond (respectiv luarea în considerare la calculul pensiei a salariului tarifar de încadrare menționat în carnetul de muncă sau a salariului brut menționat în adeverința doveditoare) depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, respectiv să se stabilească interpretarea noțiunii de “salariu brut sau net, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă”, prin raportare la actele normative ce reglementau modul de întocmire a carnetului de muncă și care stabileau că în acesta se înscrie retribuția tarifară de încadrare.

- S-a constatat că nu a făcut obiectul analizei instanței supreme determinarea noțiunii de salariu brut sau net, după caz, menționat de art. 165 din Legea nr. 263/2010.

- Acesta face vorbire despre valorificarea, pentru diferite perioade, a salariilor brute, respectiv nete, astfel cum au fost menționate în carnetele de muncă (o dispoziție identică regăsindu-se în art. 164 din Legea nr. 19/2000), cu toate că nu exista o astfel de distincție, respectiv, nu subzista noțiunea de salariu “brut” sau “net” în legislația care reglementa modul de întocmire a carnetului de muncă și care stabilea că în acesta se înscrie retribuția tarifară de încadrare.

- În carnetele de muncă ale salariaților a fost menționat, de regulă, pentru perioada anterioară anului 2001, salariul tarifar de încadrare, iar nu valoarea reală, primită în mod concret de către salariați, de foarte multe ori salariul tarifar de încadrare, menționat în carnetele de muncă, nereprezentând venitul încasat, în realitate, de către salariat.                               

Punctul de vedere al apelantului-contestator

- În carnetele de muncă ale salariaților a fost menționat, de regulă, pentru perioada anterioară anului 2001, salariul tarifar de încadrare, iar nu valoarea reală, primită în mod concret de către salariați. Astfel, de foarte multe ori, salariul tarifar de încadrare, menționat în carnetele de muncă, nu reprezintă venitul încasat, în realitate, de către salariat.

- Toate deciziile pronunțate anterior pentru lămurirea problematicii dispozițiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 nu au clarificat dacă, la stabilirea dreptului de pensie, pentru dovedirea salariilor brute sau nete, pot fi avute în vedere și adeverințe eliberate de angajator sau arhivar din documentele verificabile aflate în gestionarea lor sau numai așa cum rezultă din carnetele de muncă, cum limitativ a arătat legiuitorul.

- Atât timp cât dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 prevăd în mod expres că, la determinarea punctajelor lunare, se utilizează salariile brute până la 1 iulie 1977 și după 1 ianuarie 1991, s-a considerat că recalcularea drepturilor de pensie trebuie făcută prin valorificarea salariilor brute, așa cum au fost menționate de angajator.

- În concordanță cu deciziile nr. 19/2011 și nr. 19/2012, pronunțate de ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în interesul legii, care confirmă necesitatea respectării principiului contributivității, se poate susține opinia potrivit căreia salariul brut menționat de art. 165 alin. (1)din Legea nr. 263/2010 se referă, așa cum este menționat chiar în text, la echivalentul câștigului brut care cuprinde salariul de încadrare, sporurile și alte drepturi încasate de salariat potrivit legii, și nu la salariul tarifar de încadrare care este menționat în carnetul de muncă.

- Aplicarea principiului contributivității presupune ca orice element salarial pentru care salariatul/angajatorul a achitat contribuții de asigurări sociale să se reflecte în cuantumul pensiei.

- Adeverințele depuse la casa teritorială de pensii nu sunt necesare dovedirii vechimii în muncă sau vechimii în serviciu realizate, care au fost deja avute în vedere la stabilirea pensiei, ci pentru a dovedi veniturile necesare recalculării drepturilor de pensie. 

Casa Județeană de Pensii Prahova

Intimata Casa Județeană de Pensii Prahova a apreciat că este necesară o clarificare a modului de interpretare a dispozițiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010, față de practica neunitară identificată la nivelul instanțelor naționale de judecată.

- Față de dispozițiile art. 1 din Decretul nr. 196/1977 pentru stabilirea unor măsuri ce decurg din desființarea impozitului pe retribuțiile individuale și ale art. 165 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, începând cu 1 iulie 1977, în calculul pensiei se valorifică salariul net, adică fără impozit.

- De asemenea, conform art. 165 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, în calculul pensiei până la data de 1 iulie 1977, când retribuția tarifară se stabilea cu impozit, se valorifică salariul brut, adică retribuția tarifară brută în care este inclus și impozitul.

- Salariul înscris în carnetul de muncă până la 1 aprilie 2001, la care face referire art. 165 din Legea nr. 263/2010, cunoscut sub denumirea de retribuție tarifară/salariu tarifar sau retribuție/salariu de încadrare, în funcție de cum era acesta cu sau fără impozit, reprezintă retribuție tarifară brută sau netă/salariu tarifar brut sau net, după caz.

- Noțiunea de salariu tarifar/retribuție tarifară nu trebuie confundată cu noțiunea de salariu brut realizat sau venit brut. În carnetul de muncă retribuția este înscrisă cu sau fără impozit, și nu cu sau fără sporuri.

- Potrivit legislației asigurărilor sociale, contribuția individuală la bugetul de pensii, adică cea care se reține și se plătește din drepturile salariale ale angajatului, a fost introdusă începând cu data de 1 aprilie 2001.

- Prin urmare, legiuitorul a fost obligat să stabilească o bază de calcul al pensiei, aferentă perioadei de activitate anterioare datei de 1 aprilie 2001, când salariatul nu avea instituită în sarcină o contribuție individuală la bugetul de pensii.

- Astfel, dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010 (art. 164 din Legea nr. 19/2000) reglementează baza de calcul al pensiei pentru activitatea desfășurată înainte de 1 aprilie 2001, care nu trebuie în niciun caz confundată cu cea stabilită la art. 78 din Legea nr. 19/2000 (art. 96 din Legea nr. 263/2010).

- Pentru clarificarea acestei delimitări, legiuitorul a făcut trimitere la baza de calcul al pensiei conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv ce intra în calculul pensiei anterior datei de 1 aprilie 2001.

- Cu alte cuvinte, pentru calculul pensiei, atunci când se valorifică o perioadă de activitate anterioară datei de 1 aprilie 2001, prin aplicarea art. 165 din Legea nr. 263/2010, trebuie analizată și stabilită baza de calcul al pensiei conform Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 3/1977), și Legii nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale (Legea nr. 49/1992), din care rezultă că sporurile cu caracter permanent, altele decât cele expres menționate, sunt cele prevăzute în contractele individuale de muncă, de unde și caracterul lor de permanență.

- Întrucât înainte de 1 aprilie 2001 nu exista contribuție individuală la sistemul public de pensii, baza de calcul al pensiei conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 este corelată cu contribuția la pensia suplimentară și este compusă din salariu/retribuție tarifară și sporurile expres și limitativ prevăzute de lege. 

Vom continua expunerea, cu prezentarea punctului de vedere al Curţii de Apel Ploieşti, în calitate de titular al sesizării ÎCCJ cu privire la dezlegarea chestiunii de drept.

Ai nevoie de Legea nr. 263/2010? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Un comentariu

  • Răspunde
    mai 22 2019

    PENSIONAT DIN ANU 2017 CASA DE PENSIE SLATINA DOSARU DE PENSIE ÎNREGISTRAT x/2017,DECIZIA NUMĂRU x, VÎRSTĂ DE PENSI 61,ANII, VÎRSTĂ STANDAR DE PENSII 65,ANI, CONDIŢI DEOSEBITE DE MUNCA 8,ANI, CONDIŢI NORMALE DE MUNCĂ 35.ANI, STAGIU DE COTIZANTE 37, ANI, 3LUNII, 5,ZILE, NUMĂRU DE PUNCTE, 30,49595,INDUCE DE CORECTĂ 0,PUCTAJU MEDIU 0,87131, INDICATO, CORECŢI 0, VALORA PUCTU DE PENSII, 917,50,,CONDIŢI DEOSEBI DE MUNCĂ, GRUP 1/0,,/LEGE A 3/1977,,8ANI, GRUP 2,LEGE A, 3/1977,/5,ANI CONDUTI DEOSEBIT DE MUNCA 5 ANI, 13,ANI, CONDITI DEOSEBI., LEGEA, /D,L/118/1990,STAGIU ADERENT 0,SPORU AFERENT, DECRETU, 112/1965,/0,STAGIU SUPLIMENTARE REALIZAT, CONDIŢI DEOSEBI. ARTICO 99,DIN LEGEA NR, 263/2010,/0, VENIT PENSI 2018/2019/959. LEI. PUCTU DE, PENSI 1100,

Scrie un comentariu