25 Iunie, 2019

Acte de venituri în vederea calculării pensiei (III)

Cum se interpretează şi se aplică dispozițiile art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, referitoare la noțiunea de “salarii brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă”, prin raportare la actele normative ce reglementau modul de întocmire a carnetului de muncă și care stabileau că în acesta se înscrie retribuția tarifară de încadrare. 

Reamintim, cu această întrebare a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. ÎCCJ a respins, ca neîntemeiată, sesizarea trimisă de Curtea de Apel Ploieşti, pe argumente ce ţin, în esenţă, de lipsa actelor pe care petentul şi-a întemeiat cererea. Dincolo de soluţia pronunţată, ne-am propus să vă prezentăm unele din considerentele cu caracter general, de interpretare a reglementărilor în materie, astfel cum se regăsesc în evoluţia legislativă. În primele două părţi ale materialului nostru am prezentat trimiterile la legislaţia aplicabilă formulate de Tribunalul Prahova, apelantul-contestator, Casa Judeţeană de Pensii Prahova şi punctul de vedere exprimat de Curtea de Apel Ploieşti, în calitate de titular al sesizării ÎCCJ cu privire la dezlegarea chestiunii de drept. 

Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menționată

Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, contestatorul a chemat în judecată pe intimatele Casa Județeană de Pensii Prahova și Casa Națională de Pensii Publice, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea Casei Județene de Pensii Prahova să recalculeze pensia, valorificând salariile brute, așa cum rezultă din Adeverința eliberată de societatea depozitară a arhivei societății angajatoare. 

În final, vă prezentăm considerentele exprimate de ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Curtea a respins, ca neîntemeiată, din raţiuni de procedură, cererea cu care a fost sesizată. Ceea ce dorim să reţinem, însă, sunt considerentele pe temeiuri legale, susceptibile să intereseze pe cei cu situaţii similare. 

- Dezlegarea problemei de drept sesizate de instanța de trimitere ca fiind prezentă la nivelul conținutului normei reprezentate de art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 – în ceea ce privește trimiterea la “salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă” -, unită cu conținutul art. 11 alin. (2) din Decretul nr. 92/1976, care menționează înscrierea în carnetul de muncă a retribuției tarifare de încadrare, precum și a altor drepturi ce se includ în aceasta, nu este aptă să conducă în sine la dezlegarea pe fond a litigiului cu soluționarea căruia a fost învestită curtea de apel.

- Afirmația în sensul că în carnetul de muncă se regăsește înscris salariul tarifar nu corespunde realității, în practică regăsindu-se cel mai adesea înscrise, alături de acesta, și sporurile acordate angajatului.

- Situația este admisă de însuși textul de lege – art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 – care prevede că, la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

- Tot astfel, prin Decizia nr. 19/2012 a ÎCCJ s-a statuat că: “În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pct. V din anexa la O.U.G. nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă (s.n.) sau în adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale”.

- Divergența în jurisprudența instanțelor invocată de instanța de sesizare nu se situează nicidecum la nivelul definirii noțiunilor de salarii brute sau nete, salarii tarifare ori al determinării tipului de salariu avut în vedere de norma art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ci în modul în care fiecare dintre acestea a valorificat, de la caz la caz, adeverințele emise de angajator/deținătorul arhivei acestuia în procedura de recalculare a pensiei, în funcție de cât de detaliate au fost prezentate informațiile cu privire la salariile, sporurile și alte adaosuri salariale realizate de fostul angajat și de contribuțiile de asigurări sociale suportate de angajator și/sau de fostul angajat. Modul de valorificare a acestor instrumente probatorii a fost influențat de înțelesul mai larg ori mai restrictiv pe care îl dau instanțele principiului contributivității avut în vedere și la pronunțarea Deciziei nr. 19/2012 a ÎCCJ, existând instanțe care, în procedura recalculării pensiei, valorifică adeverințe care atestă salariile brute ale fostului angajat și faptul că s-au plătit contribuții de asigurări sociale (aplică Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 sus-menționată, în înțelesul dat de penultimul considerent al motivării acesteia), dar și instanțe care, în temeiul dispozițiilor art. 124 alin. (1) și art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 impun condiții de formă adeverințelor și pretind un conținut detaliat al acestora pentru a putea face aplicarea Deciziei ÎCCJ nr. 19/2012 (în înțelesul dat de considerente, dar și de dispozitiv), admițând că nu orice fel de sporuri pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale justifică recalcularea pensiei, ci doar acelea care, în plus, au fost incluse în baza de calcul al pensiei, conform legislației anterioare.

- Chestiunea de drept ridicată de instanța de trimitere privește problematica luării în calcul, la recalcularea pensiilor din sistemul public, a sporurilor și altor venituri suplimentare dovedite în baza unor adeverințe eliberate de unitatea angajatoare/depozitarul arhivei acesteia.

- Or, asupra acestei problematici Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat trei decizii în recurs în interesul legii: Decizia nr. 5/2010 – cu aplicație punctuală în privința posibilității luării în calcul la stabilirea și recalcularea pensiilor a sumelor plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de lucru prelungit, în condițiile art. 1 și 2 din HCM nr. 1.546/1952, Decizia nr. 19/2011 – cu referire la posibilitatea luării în calcul la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public a formelor de retribuire obținute în acord global și Decizia nr. 19/2012 – de aplicație generală, cu privire la posibilitatea/condițiile luării în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public a sporurilor și altor venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001.

- Toate aceste decizii au fost pronunțate, în principal, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (1) – (3) din Legea nr. 19/2000, soluții legislative care au fost reluate în același conținut și în dispozițiile art. 2 lit. e) și art. 165 din Legea nr. 263/2010.

- Astfel, prin cele trei decizii pronunțate în recurs în interesul legii și, în special, prin Decizia nr. 19/2012 de aplicație generală, ÎCCJ a stabilit, în acord și cu statuările Curții Constituționale, asupra sensului și condițiilor în care, cu respectarea principiului contributivității, sporurile și alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 pot fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public.

- Necesitatea lămuririi noțiunii de “salarii brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă” [noțiune regăsită în alin. (1) al art. 165 din Legea nr. 263/2010] a fost justificată prin aceea că “la data la care au intrat în vigoare dispozițiile Legii nr. 263/2010, Legea nr. 53/2003 – Codul muncii prevedea la art. 160 că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri”.

-Totuși, precum s-a arătat, conținutul art. 165 al Legii nr. 263/2010 este identic cu cel al art. 164 din Legea nr. 19/2000, act normativ la a cărui intrare în vigoare erau aplicabile prevederile Legii salarizării nr. 14/1991, cu modificările și completările ulterioare (în vigoare de la 11 martie 1991 până la 28 februarie 2003), care la art. 1 alin. (2) prevedea, în mod similar Codului muncii de mai târziu, că “salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile și sporurile la acesta”.

- Nu este nimic schimbat sub aspectul definirii noțiunii de salariu în cadrul legal existent la data apariției Legii nr. 263/2010 în raport cu cadrul legal existent la data apariției Legii nr. 19/2000, care să justifice necesitatea aducerii la acest moment a unor clarificări în conținutul alin. (1) al art. 165 din Legea nr. 263/2010, încât să impună schimbarea soluției din Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012 a ÎCCJ.

- Întreaga jurisprudență la care s-a raportat sesizarea și care a fost comunicată de curțile de apel din țară la solicitarea completului învestit cu dezlegarea chestiunii de drept a relevat, cel mult, o divergență a instanțelor în aplicarea Deciziei nr. 19/2012 a ÎCCJ cu referire la valorificarea adeverințelor eliberate de fostele unități angajatoare ori de deținătorii de arhive, în procedura de stabilire și recalculare a pensiilor din sistemul public.

- Astfel, pentru unele instanțe, este suficient ca adeverințele în cauză să ateste salariile brute ale fostului angajat, pentru ca ele să poată fi luate în calcul, potrivit art. 165 din Legea nr. 263/2010, și valorificate în procedura recalculării pensiei din sistemul public. În această opinie, adeverințele doveditoare nu sunt supuse rigorilor de conținut impuse prin dispozițiile art. 124 alin. (1) sau ale art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, iar respectarea principiului contributivității reclamă luarea în calcul a acestora cât timp atestă salariile brute încasate de reclamant anterior datei de 1 iulie 1977 și după 1 ianuarie 1991 [potrivit art. 165 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 263/2010] și faptul că angajatorul a calculat și a virat lunar contribuția de asigurări sociale.

- Dimpotrivă, pentru alte instanțe, pentru valorificarea adeverințelor în aceeași procedură a recalculării pensiilor, în aplicarea dispozițiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010 și a Deciziei nr. 19/2012 a ÎCCJ, acestea trebuie să respecte anumite condiții de formă [art. 124 alin. (1) sau art. 127 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care să includă denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada în care s-a plătit sporul și temeiul în baza căruia s-a acordat. Aceste instanțe au considerat că doar astfel se poate da eficiență principiului contributivității care trebuie analizat în concret, în raport cu natura fiecărui venit și cu dispozițiile legale incidente privind categoriile de venituri supuse plății contribuției de asigurări sociale, și doar astfel se poate asigura, în fiecare caz în parte, verificarea îndeplinirii condițiilor indicate prin Decizia nr. 19/2012 a ÎCCJ [care prevede posibilitatea luării în calcul a sporurilor și a altor venituri suplimentare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, în respectarea dispozițiilor art. 2 lit. e) și art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 cu trimitere la pct. V din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislației anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare, și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale]. 

Decizia nr.6/2019 a ÎCCJ, publicată în Monitorul Oficial nr. 243 din 29 martie 2019 – extrase

Ai nevoie de Decizia nr.6/2019? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Un comentariu

  • Răspunde
    mai 23 2019

    Am și eu o întrebare. Tatăl meu a decedat acum 2 luni. El a avut 2 pensi, una din M.A.N., fiind cadru militar și altă pensie din sistemul public . Mama mea dorește să știe dacă poate beneficia pensie de urmaș din cele 2 pensi. Dacă se pot cumula. Vă mulțumesc!

Scrie un comentariu