Bruxelles, 25 iunie 2025 – Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă ambițioasă: Actul UE privind spațiul. Acesta reprezintă un pas esențial către consolidarea poziției Europei în sectorul spațial global, asigurând totodată un cadru comun pentru siguranță, durabilitate și competitivitate.
În paralel, Comisia a lansat și o viziune strategică pentru economia spațială europeană, propunând un model integrat, sustenabil și inovator care să ghideze dezvoltarea acestui sector până în 2050.
De ce este necesar un act legislativ european în domeniul spațial?
Normele spațiale ale Europei sunt în prezent fragmentate, variind semnificativ de la un stat membru la altul. Această fragmentare normativă duce la întârzieri în dezvoltarea tehnologică, la costuri suplimentare pentru operatori și la dificultăți în extinderea transfrontalieră a afacerilor.
Prin urmare, Actul UE privind spațiul urmărește să creeze un cadru armonizat și coerent la nivelul întregii Uniuni, pentru a oferi mai multă siguranță juridică, a stimula inovarea și a facilita accesul echitabil pe piață.
Obiectivele principale ale Actului UE privind spațiul
Actul UE privind spațiul intenționează să reducă birocrația, să protejeze activele spațiale și să creeze condiții de concurență echitabile și previzibile pentru întreprinderi.
Propunerea legislativă se axează pe trei piloni fundamentali: siguranța, reziliența și durabilitatea activităților spațiale. Fiecare pilon răspunde unor provocări majore ale prezentului și anticipează riscurile viitorului.
1. Siguranța în spațiu: prevenirea coliziunilor și reducerea deșeurilor orbitale
Spațiul devine din ce în ce mai aglomerat. În prezent, sunt activi peste 11.000 de sateliți, iar în următorul deceniu se preconizează lansarea a aproximativ 50.000 de noi sateliți.
În paralel, peste 128 de milioane de fragmente de deșeuri spațiale orbitează Pământul, crescând riscul de coliziuni catastrofale, care ar putea compromite orbitele-cheie și serviciile vitale furnizate de sateliți. . În cel mai rău caz, acest lucru ar putea declanșa accidente în cascadă care fac orbitele cheie inutilizabile și întrerup accesul la serviciile vitale prin satelit.
Pentru a evita astfel de scenarii, Actul propune măsuri pentru:
- Îmbunătățirea capacității europene de supraveghere spațială (SST), pentru urmărirea precisă a obiectelor aflate pe orbită.
- Limitarea generării de noi deșeuri, prin impunerea de reguli stricte privind proiectarea, operarea și dezafectarea sateliților.
- Eliminarea în condiții de siguranță a sateliților la sfârșitul duratei lor de viață, inclusiv prin proceduri de deorbitare asistată.
2. Reziliența: protecție împotriva amenințărilor cibernetice și a interferențelor electronice
Pe măsură ce infrastructura spațială devine crucială pentru viața economică și securitatea Europei, aceasta devine și o țintă vulnerabilă. Sateliții, stațiile terestre și legăturile de comunicație sunt expuse la atacuri cibernetice sau la interferențe electronice.
Pentru a consolida protecția acestor infrastructuri, Actul prevede:
- Evaluări obligatorii ale riscurilor cibernetice pe întregul ciclu de viață al sateliților.
- Aplicarea unor norme specifice de securitate cibernetică, adaptate sectorului spațial.
- Obligația de raportare a incidentelor, pentru a asigura o reacție rapidă și coordonată la nivelul UE.
3. Durabilitate: reducerea amprentei de mediu a industriei spațiale
Pe lângă riscurile operaționale, activitățile spațiale pot avea un impact semnificativ asupra mediului, inclusiv în ceea ce privește emisiile de CO₂, utilizarea resurselor și generarea de deșeuri. Actul introduce:
- Norme comune de măsurare a impactului asupra mediului al activităților spațiale.
- Standardizarea datelor pentru a permite evaluări comparabile și verificabile.
- Încurajarea tehnologiilor de întreținere în orbită, pentru prelungirea duratei de viață a sateliților și reducerea nevoii de înlocuire.
Cui i se aplică noile norme?
Noile reguli se vor aplica:
- atât operatorilor din UE, cât și celor din afara UE care oferă servicii în spațiul comunitar,
- atât infrastructurii spațiale europene, cât și activelor naționale integrate în piața internă.
Regulile vor fi proporționale cu dimensiunea întreprinderii și cu nivelul riscurilor implicate, oferind un cadru adaptabil pentru startup-uri, IMM-uri și companii cu capitalizare medie.
Sprijin pentru industrie și statele membre
Pentru a asigura o tranziție lină și costuri reduse de conformare, Comisia va lansa un pachet de sprijin care include:
- Reducerea birocrației și a sarcinilor administrative, mai ales pentru întreprinderile mici.
- Acces la facilități de testare și validare a echipamentelor spațiale.A
- Asistență tehnică pentru obținerea autorizațiilor.
- Consolidarea capacităților naționale, în special în statele membre cu o prezență emergentă în domeniul spațial.
Viziunea pentru economia spațială europeană până în 2050
În completarea Actului, Comisia a prezentat și o viziune de lungă durată menită să transforme Europa într-un lider mondial al economiei spațiale, anticipând o piață globală care va atinge 1,6 trilioane EUR până în 2035.
Această viziune definește economia spațială ca un ecosistem complet – care include nu doar baza industrială tradițională, ci și domenii emergente precum mineritul spațial, utilizarea resurselor extraterestre, și inovația în domeniul serviciilor orbitale.
Cele 6 direcții strategice ale viziunii:
- Coordonare și guvernanță
Lansarea „Echipei Spațiale pentru Europa”, un forum de nivel înalt care va reuni toți actorii cheie – Comisia, ESA, EUSPA, state membre, industrie – pentru o abordare unitară. - Sprijinirea investițiilor și inovării
- Crearea unor facilități de finanțare: pentru investiții inițiale, pentru creștere și finanțare nediluativă (ex: prin programul CASSINI).
- Platforme pentru achiziții publice spațiale și acces extins la piețe din afara UE.
- Instrumente de monitorizare a competitivității
Din 2025, UE va introduce indicatori dedicați pentru a evalua cota sa din economia spațială globală, prin „Compasa competitivă a UE”. - Independență tehnologică și pregătire industrială
Investiții în capacități europene autonome pentru lansări, procesare de date și proiectare de sateliți. - Forță de muncă calificată
Susținerea programelor educaționale și de formare pentru a crea o forță de muncă adaptată noii economii spațiale. - Diplomație economică și cooperare internațională
Parteneriate strategice, participarea în inițiative globale și promovarea intereselor spațiale europene în cadrul internațional.
Dimensiunea economică a pieței spațiale
- Piața primară (upstream) – include producția de sateliți, rachete, servicii de lansare:
→ Valoare globală: 63 miliarde EUR,
→ Europa deține 6% din total și 33% din piața accesibilă. - Piața secundară (downstream) – valorifică datele și serviciile sateliților (navigație, comunicații, observație):
→ Valoare globală: 408 miliarde EUR,
→ Europa controlează 19% din această piață.
Programele existente care sprijină politicile UE prin tehnologie spațială
- Galileo și EGNOS: pentru navigație de înaltă precizie, inclusiv pentru conducere autonomă și transport aerian.
- Copernicus: monitorizare climatică, agricultură, pescuit, energie regenerabilă.
- IRIS² și GOVSATCOM: conectivitate securizată pentru apărare, securitate maritimă și comunicații guvernamentale.
- Galileo PRS: navigație fiabilă în contexte militare și de criză.
Următorii pași
Propunerea legislativă a Actului UE privind spațiul va fi analizată în cadrul Parlamentului European și al Consiliului UE, prin procedura legislativă ordinară.
În paralel, Comisia va începe implementarea acțiunilor prevăzute în Viziune, în strânsă colaborare cu:
- Statele membre,
- ESA (Agenția Spațială Europeană),
- EUSPA (Agenția UE pentru Programul Spațial),
- și partenerii industriali.
Context strategic
Actul și viziunea reflectă prioritățile exprimate în:
- Raportul Draghi, Raportul Letta,
- Busola pentru competitivitate,
- Programul de lucru al Comisiei pentru 2025.
Aceste inițiative răspund solicitărilor statelor membre privind crearea unei piețe interne coerente pentru activitățile spațiale, astfel cum au fost subliniate în comunicările recente privind managementul traficului spațial și strategia de securitate și apărare spațială a UE.
A se vedea şi :
Regulamentul (UE) 2021/696 privind Programul spațial al Uniunii Europene: Reglementează Galileo, Copernicus, EGNOS și GOVSATCOM, inclusiv mecanismele de guvernanță și finanțare.
Regulamentul (UE) 2021/1173 privind IRIS² – Infrastructura pentru Reziliență, Interconectivitate și Securitate prin Satelit: Stabilește cadrul pentru dezvoltarea constelației IRIS², parte din infrastructura critică a UE.
Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului extraatmosferic, inclusiv Luna şi celelalte corpuri cereşti din 27.01.1967 – ONU: Stabileste că spațiul extra-atmosferic este patrimoniu comun al umanității; UE respectă principiile acestuia în reglementările propuse.
Acordurile Artemis (SUA și parteneri) – România este a 16-a țară care a semnat Acordurile Artemis (1 martie 2022). Programul lunar Artemis este implementat de NASA, cu sprijinul Agenției Spațiale Europene (ESA) și își propune să readucă un echipaj uman pe Lună, echipaj din care va face parte și o femeie pentru prima dată. UE nu este parte directă, dar urmărește să își definească propria poziție în raport cu mineritul spațial și utilizarea resurse