Acordarea vizei pentru intrarea în România şi prelungirea dreptului de şedere (I)

Viza dă dreptul titularului de a intra pe teritoriul României numai în situaţia în care, în momentul prezentării acestuia în punctul de trecere a frontierei de stat, se constată de către organele Poliţiei de Frontieră Române că nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării în România.

Reprezentanţii poliţiei de frontieră române solicită, de regulă, fiecărui străin să dovedească îndeplinirea condiţiilor de intrare şi şedere în România. Dacă îndeplinirea acestor condiţii nu este probată, străinului i se poate refuza intrarea în România, chiar dacă el deţine o viză valabilă.

Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiţii:  

a) posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;  

b) posedă viză sau permis de şedere acordate în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă sau, după caz, posedă orice autorizaţie care conferă titularului drept de tranzit ori de şedere pe teritoriul României în baza actelor normative ale Uniunii Europene, obligatorii şi aplicabile pentru România, dacă prin înţelegeri internaţionale nu s-a stabilit altfel; (cu excepţia cetăţenilor străini titulari ai unui permis de mic trafic de frontieră)  

c) prezintă documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea; (cu excepţia cetăţenilor străini titulari ai unui permis de mic trafic de frontieră şi a cetăţenilor străini – membri de familie ai cetăţenilor români, precum şi străinilor titulari ai unui drept de şedere permanentă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene) 

d) prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflaţi în tranzit; ( cu excepţia cetăţenilor străini – membri de familie ai cetăţenilor români, precum şi străinilor titulari ai unui drept de şedere permanentă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene)  

e) nu sunt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili;  

g) pe numele lor nu au fost introduse alerte în Sistemul Informatic Schengen în scopul nepermiterii intrării;  

h) nu prezintă un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică.

Vezi consemnele la frontieră prevăzute la art. 25 din Norma metodologică de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată prin HG nr. 445/2002:   

IND – străin semnalat ca inadmisibil. Persoanei în cauză nu i se permite intrarea în România;  

NPI – nu se permite intrarea. Persoanei, mijlocului de transport, mărfurilor sau bunurilor care fac obiectul informării nu li se permite intrarea în ţară.  

Străinilor care staţionează în zonele de tranzit internaţional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit, precum şi străinilor îmbarcaţi pe navele ori ambarcaţiunile ancorate în porturi maritime şi fluviale sau care se află în tranzit pe Dunăre ori în apele de frontieră nu li se aplică prevederile referitoare la condiţiile de intrare şi de şedere a străinilor pe teritoriul României.  

Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internaţional de persoane.  

Trecerea frontierei de stat de către străini se poate face şi prin alte locuri, în condiţiile stabilite în acorduri şi înţelegeri bilaterale, sau prin alte puncte de trecere a frontierei, numai cu aprobarea autorităţii competente.

a) nu îndeplinesc condiţiile specificate mai sus;

b) sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;  

c) există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;  

d) există motive serioase să se considere că au săvârşit sau au participat la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii, prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte.

– au săvârşit infracţiuni pe perioada altor şederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetăţean român;  

– au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini;  

– au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României, au încălcat regimul vamal ori au trecut sau au încercat să treacă ilegal frontiera de stat a României;

– suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii publice.  

Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de organele poliţiei de frontieră şi se comunică imediat persoanei în cauză, utilizând formularul prevăzut în partea B din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L105 din 13 aprilie 2006, denumit în continuare Codul frontierelor Schengen, precum şi a Departamentului Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Viza română se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.  

Lista statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul României este cea prevăzută în anexa nr. I la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001.  

– sunt îndeplinite condiţiile cu privire la intrarea în România;  

– nu există vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României;  

– pe numele străinului nu a fost introdusă alertă privind refuzul eliberării vizei în Sistemul informatic integrat pe probleme de migraţie, azil şi vize;  

– pe numele străinului nu au fost primite semnalări privind nepermiterea intrării din partea reprezentanţilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European, precum şi ai statelor părţi la Acordul privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, denumit în continuare Acordul Schengen, în cadrul cooperării consulare;  

– nu există motive să se considere că viza este solicitată în scopul migrării ilegale;  

– străinul nu a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni săvârşite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei;  

– sunt îndeplinite şi condiţiile speciale de acordare a vizei în funcţie de scopul pentru care este solicitată.

– documentul de trecere a frontierei de stat valabil (valabilitatea documentului trebuie să depăşească cu cel puţin trei luni valabilitatea vizei solicitate), în care să poată fi aplicată viza;  

– documente care să justifice scopul şi condiţiile călătoriei;

– dovada că posedă mijloace de întreţinere pe timpul şederii în România şi pentru a părăsi teritoriul României.

Pot fi acceptate ca dovadă a mijloacelor de întreţinere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărţi de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei sau orice alte mijloace care dovedesc existenţa resurselor financiare corespunzătoare.