Continuăm prezentarea informaţiilor referitoare la accize cu un material dedicat definirii principalelor noţiuni, termeni şi expresii specifice. Pentru a înţelege mai bine acest subiect vă invităm să consultaţi materialul Accizele – armonizate, nearmonizate şi scopul introducerii lor.

Achiziţia intracomunitară, în România. După data aderării României la U.E, dispărând frontierele vamale, existând libera circulaţie a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor şi a persoanelor, introducerea în România a bunurilor din ţările membre ale U.E. (ale căror teritorii formează o singură piaţă) nu mai este considerat import ci „achiziţie intracomunitară”. Achiziţia intracomunitară, în România, reprezintă o introducere de bunuri în România dintr-un alt stat membru al U.E.

Achiziţia intracomunitară, la nivelul U.E. reprezintă o introducere de bunuri într-o ţară a U.E. dintr-un alt stat membru al comunităţii.

Activitate de producţie: orice operaţiune prin care produsele accizabile sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă, inclusiv operaţiunile de îmbuteliere şi ambalare a produselor accizabile în vederea eliberării pentru consum a acestora.

Antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de către antrepozitarul autorizat, în exerciţiul activităţii, în condiţiile prevăzute de Codul fiscal şi de Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal;

Antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamală potrivit legislaţiei vamale în vigoare;

Antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea fiscală competentă, în exercitarea activităţii acesteia, să producă, să transforme, să deţină, să primească şi să expedieze produse accizabile într-un antrepozit fiscal.

Autoritatea fiscală competentă este fie autoritatea fiscală centrală, fie autoritatea fiscală teritorială.

Autoritate fiscală centrală este Ministerul Finanţelor Publice.

Autoritate fiscală teritorială este, după caz, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili sau direcţiile regionale vamale.

Circulaţie comercială în vrac se înţelege transportul produsului în stare vărsată fie prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integrantă din mijlocul de transport - camion-cisternă, vagon-cisternă, nave petroliere etc. -, fie prin tancuri ISO. De asemenea, circulaţia comercială în vrac include şi transportul produselor în stare vărsată efectuat prin alte containere mai mari de 210 litri în volum.

Codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar, aşa cum este prevăzută/prevăzut în Regulamentul Consiliului Europei nr. 2658/1987 cu privire la nomenclatura tarifară şi statistică şi la tariful vamal comun.

Comunitate şi teritoriu comunitar înseamnă teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene.

Documentul administrativ de însoţire a mărfii (DAI) este documentul care trebuie folosit la mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv.

Documentul de însoţire simplificat (DIS) este documentul care trebuie folosit la mişcarea intracomunitară a produselor accizabile cu accize plătite.

Import. Până la 1 ianuarie 2007, data aderării României la U.E., bunurile aduse în ţara noastră şi din ţările membre ale U.E. erau definite ca import de bunuri. După data aderării României la U.E., bunurile aduse în ţara noastră din ţările membre ale U.E. sunt definite ca achiziţii intracomunitare de bunuri.

Importul de bunuri la nivelul Uniuni Europene este definit ca intrarea pe teritoriul Comunităţii de bunuri din afara graniţelor acesteia.

Importul pe teritoriul Comunităţii reprezintă intrarea de bunuri pe teritoriul Comunităţii (adică în orice ţară membră a U.E.) de pe teritoriul oricărei alte ţări care nu este membră a Comunităţii.

Importul pe teritoriul unei ţări membre a Comunităţii reprezintă intrarea de bunuri, în ţara respectivă, din orice ţară care nu este membră a U.E.

Importul de bunuri în România este definit ca intrarea pe teritoriul ţării noastre de bunuri din afara graniţelor Uniuni Europene.

Importul în România reprezintă o introducere de bunuri în România dintr-un alt stat care nu este membru al U.E. După data aderării României la U.E, dispărând frontierele vamale, existând libera circulaţie a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor şi a persoanelor, introducerea în România a bunurilor din ţările membre ale U.E. (ale căror teritorii formează o singură piaţă) nu mai este considerat import ci „achiziţie intracomunitară”.

Export. Până la data aderării României la U.E., orice bunuri livrate din ţara noastră în ţările membre ale U.E. era definit ca export.

Exportul de pe teritoriul Comunităţii reprezintă expedierea de bunuri din orice ţară membră a U.E. pe teritoriul oricărei alte ţări care nu este membră a Comunităţii.

Exportul de pe teritoriul unei ţări membre a Comunităţii reprezintă expedierea de bunuri, din ţara respectivă, către orice ţară care nu este membră a U.E.

Exportul din România reprezintă o expediere de bunuri din România către orice alt stat care nu este membru al U.E.

Livrarea intracomunitară din România reprezintă o livrare de bunuri din România într-un alt stat membru al U.E. După data aderării României la U.E, livrarea bunurilor din ţara noastră pe „piaţa unică” a U.E., nu mai este considerat export , ci "livrare intracomunitară".

Livrarea intracomunitară (livrarea în interiorul graniţelor U.E.) reprezintă o livrare de bunuri dintr-o ţară a U.E. într-un alt stat membru al comunităţii.

Între statele membre ale U.E.:

1) în statul din care începe expedierea bunurilor are loc o livrare intracomunitară de bunuri, iar în statul în care se primesc bunurile are loc o achiziţie intracomunitară de bunuri;

2) în statul în care se primesc bunurile are loc o achiziţie intracomunitară de bunuri, iar în statul din care începe expedierea bunurilor are loc o livrare intracomunitară de bunuri.

Între statele care nu sunt membre ale U.E.:

1) în statul din care începe expedierea bunurilor are loc un export de bunuri, iar în statul în care se primesc bunurile are loc un import de bunuri;

2) în statul în care se primesc bunurile are loc un import de bunuri, iar în statul din care începe expedierea bunurilor are loc un export de bunuri.

Exemple:

1. O persoană impozabilă stabilită în România expediază bunuri unei alte persoane impozabile stabilite în Franţa, stat membru al U.E. În România, statul din care începe expedierea bunurilor, are loc o livrare intracomunitară de bunuri, iar în Franţa, statul în care se primesc bunurile, are loc o achiziţie intracomunitară de bunuri.

2. O persoană impozabilă stabilită în România expediază bunuri unei alte persoane impozabile stabilite în Japonia, stat care nu este membru al U.E. În România, statul din care începe expedierea bunurilor, are loc un export de bunuri, iar în Japonia, statul în care se primesc bunurile, are loc un import de bunuri.

Operatorul înregistrat este persoana fizică sau juridică autorizată să primească în exercitarea activităţii economice produse supuse accizelor în regim suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene; acest operator nu poate deţine sau expedia produse în regim suspensiv;

Operatorul neînregistrat este persoana fizică sau juridică autorizată să primească cu titlu ocazional, în exercitarea profesiei sale, produse supuse accizelor în regim suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene; acest operator nu poate deţine sau expedia produse în regim suspensiv.

Producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă.

Regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor;

Regim vamal suspensiv. Noţiunea de „regim vamal suspensiv" are următoarele semnificaţii: a) tranzit extern; b) antrepozit vamal; c) perfecţionare activă sub forma sistemului suspensiv; d) transformare sub supraveghere vamală; e) admitere temporară.

Stat membru - stat al Uniunii Europene. Teritoriul statului membru înseamnă teritoriul fiecărui stat membru al Comunităţii Europene.

Faptul generator.

Faptul generator, pentru un produs supus impozitării / accizării / taxării (în sensul t.v.a.), reprezintă data de la care produsul respectiv este realizat şi înregistrat în evidenţe, sau data de la care este importat.

 Exemplu. Un producător de alcool etilic a obţinut, din producţia proprie, în data de 8 august 2008, cantitatea de 1.000 litri (l) alcool etilic.

Pentru cei 1.000 litri alcool etilic, faptul generator îl reprezintă data de 8 august 2008, adică data de la care s-a obţinut (s-a realizat) produsul supus accizării.

Obţinerea (înregistrarea) celor 1.000 l de alcool etilic a dat naştere (a generat) şi accize (la nivelul stabilit prin lege) întrucât asemenea produse nu pot exista fără „umbra” lor, care sunt accizele.

Faptul care generează accizele îl reprezintă naşterea, producţia, obţinerea, înregistrarea, importul produselor supuse accizelor.

Producţia de produse supuse impozitării (accizării) reprezintă „faptul care generează accize”, reprezintă operaţiunea care dă naştere la impozite (accize).

Un produs supus accizării nu se poate naşte, nu se poate realiza (înregistra), nu poate exista fără să poarte cu el accizele prevăzute prin lege.

Din momentul în care s-a născut, s-a obţinut, s-a realizat, s-a importat un produs supus accizării, din acel moment s-au născut, au apărut şi accizele aferente acestuia, chiar dacă acestea (accizele) nu se înregistrează din momentul respectiv şi până când produsul respectiv se eliberează pentru consum.

Aşa cum o persoană nu poate exista fără identitate, tot aşa un produs supus accizelor „nu are legitimitate”, nu poate exista fiscal, legal dacă nu poartă în el accizele prevăzute prin lege.

Cei 1.000 l de alcool etilic din acest exemplu, obţinuţi pe 8 august 2008, au legitimitate, sunt obţinuţi legal, numai dacă sunt purtători ai accizelor prevăzute prin lege, chiar dacă aceste accize sunt în „stand-by” (sténd-bai), sunt „în stare de aşteptare”, până în momentul când produsul respectiv se va elibera pentru consum.

Accizele datorate pentru produsele realizate pe 8 august 2008 (produse care nu pot exista fără să fie purtătoare de accize), se vor înregistra numai şi numai de la data de la care aceste produse se vor elibera pentru consum, dată care reprezintă şi data de la care intervine exigibilitatea.

Exigibilitatea.

Exigibilitatea reprezintă data de la care există obligaţia legală de înregistrare (în scopul t.v.a.)  a impozitului / accizei/taxei aferent unui produs (supus prin lege impozitării).

Exemplu. Un producător de alcool etilic a obţinut, din producţia proprie, în data de 8 august 2008, cantitatea de 1.000 litri alcool etilic.

Pentru cei 1.000 litri alcool etilic, faptul generator îl reprezintă data de 8 august 2008, adică data de la care s-a obţinut (s-a realizat) produsul supus accizării.

Cei 1.000 l de alcool etilic, realizaţi pe 8 august 2008, sunt eliberaţi (facturaţi) pentru consum (sunt efectiv vânduţi) pe data de 10 septembrie 2008.

De la data de la care un produs supus accizării a fost eliberat pentru consum, a fost facturat, a fost vândut, de la acea dată acel produs a ieşit definitiv din gestiune, din patrimoniul agentului economic şi, ca urmare, de la data respectivă intervine exigibilitatea, adică obligaţia pentru agentul economic (societatea comercială) de a se înregistra cu accizele prevăzute prin lege pentru produsul respectiv.

Pentru cei 1.000 l de alcool etilic, exigibilitatea (= obligaţia de înregistrare, legală, în evidenţe) intervine de la data de 10 septembrie 2008, respectiv de la data de la care acest produs a ieşit efectiv şi în mod real din proprietatea producătorului pe bază de documente legale, înregistrate în evidenţa financiar-contabilă.

Foarte important este a se reţine faptul că „data de la care are loc exigibilitatea” este foarte diferită de „termenul de plată”, de data, prevăzută prin lege,  până la care trebuie plătită acciza fără a se datora majorări de întârziere. Vezi şi: „Fapt generator” şi „Termenul de plată”.

Termenul de plată.

Termen de plată (H.G.1.278/2002) reprezintă dată la care sau până la care trebuie achitată o creanţă bugetară. Vezi şi „Calculul termenelor de plată”.

Termenele de plată (C.p.f.111) sunt prevăzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementează.

Termen de plată trebuie privit în legătură directă şi cu „fapt generator” şi cu „exigibilitatea”.

Pentru a se înţelege corect şi pe deplin aceste noţiuni, vom lua următorul exemplu.

Un producător de alcool etilic a obţinut, din producţia proprie, în data de 8 august 2008, cantitatea de 1.000 litri alcool etilic.

Pentru cei 1.000 litri alcool etilic, faptul generator îl reprezintă data de 8 august 2008, adică data de la care s-a obţinut (s-a realizat) produsul supus accizării.

Cei 1.000 l de alcool etilic, realizaţi pe 8 august 2008, sunt eliberaţi (facturaţi) pentru consum (sunt efectiv vânduţi) pe data de 10 septembrie 2008.

Pentru cei 1.000 l de alcool etilic, exigibilitatea (= obligaţia de înregistrare, legală, în evidenţe) intervine de la data de 10 septembrie 2008, respectiv de la data de la care acest produs a ieşit efectiv şi în mod real din proprietatea producătorului pe bază de documente legale, înregistrate în evidenţa financiar-contabilă.

Cum acciza a devenit exigibilă pe data de 10 septembrie 2008, termenul de plată este până pe data de 25 octombrie 2008.

Începând cu data de 10 septembrie 2008, organul fiscal are dreptul legal să solicite contribuabilului (producătorului de alcool etilic, în acest caz) să plătească acciza aferentă celor 1.000 l alcool etilic, dar o face în zadar, întrucât agentul economic are dreptul legal să plătească această acciză până pe data de 25 octombrie 2008, care reprezintă termenul legal de plată.

Numai în cazul în care producătorul de alcool etilic din acest exemplu nu-şi achită, până pe 25 octombrie 2008, accizele datorate, începând cu 26 octombrie 2008 se datorează majorări de întârziere şi se poate trece la aplicarea de măsuri de executare silită din partea organului fiscal. În concluzie, pe baza datelor din acest exemplu, vom avea:

1. Faptul generator a intervenit la data de 8 august 2008, respectiv la data la care s-a realizat alcoolul etilic.

2. Exigibilitatea a intervenit la data de 10 septembrie 2008, adică la data eliberării/vânzării produsului pentru consum.

3. Termenul de plată este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă. Cum acciza a devenit exigibilă pe data de 10 septembrie 2008, termenul de plată este până pe data de 25 octombrie 2008.

4. Pe perioada 8 august 2008 – 10 septembrie 2008, respectiv de la data de 8 august 2008 (dată la care a intervenit faptul generator), şi până la data de 10 septembrie 2008 (dată la care a intervenit exigibilitatea), acciza există „în stare de aşteptare”, dar fără a fi înregistrată în evidenţă.

5. Pe perioada 10 septembrie – 25 octombrie 2008, acciza este înregistrată în evidenţă ca o obligaţie de plată, dar cu termenul de plată 25 octombrie 2008.

6. Începând cu 26 octombrie 2008, în cazul în care nu s-a plătit la bugetul de stat acciza datorată, se datorează majorări de întârziere, iar organul fiscal poate trece la aplicarea de măsuri de executare silită pentru încasarea acestei accize. Vezi şi: „Faptul generator” şi „Exigibilitate”. 

Bibliografie 

Legea  nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016.

Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 22 din 13 ianuarie 2016.

Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 547 din 23 iulie 2015, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016. În aplicarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală nu s-au mai emis Norme metodologice de aplicare.

Ai nevoie de Codul fiscal? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!