În Monitorul Oficial 819 din 21 noiembrie 2011, s-a publicat Legea 214 din 15 noiembrie 2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor. Vă prezentăm în cele ce urmează câteva informaţii utile din cuprinsul actului normativ.
Potrivit articolului 3, din cuprinsul Legii, “România menţine şi se asigură că suprafeţele declarate ca pajişti la 1 ianuarie 2007 sunt în continuare utilizate pentru creşterea animalelor şi producerea de furaje”. Autoritatea competentă pentru menţinerea, întreţinerea şi utilizarea pajiştilor este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Care sunt categoriile de pajişti supuse regimului de organizare şi exploatare ?
Sunt supuse regimului de organizare, administrare şi exploatare următoarele categorii de pajişti:
a) pajiştile proprietate publică şi privată a statului şi pajiştile comunale şi urbane care fac parte din domeniul privat al statului şi se află în administrarea consiliilor locale respective;
b) pajiştile în indiviziune care, fie prin lege, fie prin efectul actelor de proprietate sau acordul ulterior al coproprietarilor, se folosesc în comun în cadrul asociaţiilor de păşunat constituite de către aceştia;
c) pajiştile situate pe orice fel de terenuri din zonele montane, inclusiv golurile alpine, sau cele situate în zonele inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunării, care nu intră în categoriile prevăzute la lit. a) şi b) şi care sunt folosite numai în timpul prielnic păşunatului, aparţinând domeniului public al statului;
d) pajiştile proprietate privată a comunelor, oraşelor sau, după caz, a municipiilor, aflate în administrarea primăriilor, provenite din fostele izlazuri comunale, pajişti şi terenuri arabile, care s-au aflat în folosinţa cooperativelor agricole de producţie;
e) pajiştile comunelor, oraşelor sau, după caz, ale municipiilor, aflate în administrarea primăriilor, provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unităţilor agricole de stat;
f) alte suprafeţe de pajişti proprietate privată, declarate de către agricultori Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în anul 2007.
De asemenea, în actul normativ, mai este precizat faptul că prevederile prezentei legi nu se aplică pajiştilor care urmează să fie împădurite, dacă împădurirea se realizează cu respectarea condiţiilor locale de mediu, exceptând plantaţiile de brazi de Crăciun şi speciile cu creştere rapidă, cultivate pe termen scurt.
Ce sunt pajiştile comunale şi urbane ?
Pajiştile comunale şi urbane sunt acele pajişti care sunt proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale, dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare, prin donaţie, prin răscumpărare, prin legi de împroprietărire şi cu ocazia comasării.
Pajiştile comunale şi urbane se folosesc exclusiv pentru păşunat, ca fâneţe şi pentru cultivarea plantelor erbacee specifice zonei, în vederea obţinerii de masă verde, fân sau seminţe.
Referitor la activităţile care se pot desfăşura pe aceste pajişti, în actul normativ se precizează că sunt acelea pentru creşterea potenţialului de producţie a solului şi se pot realiza perdele de protecţie, construcţii zoopastorale, surse de apă potabilă, regularizarea cursurilor de apă, lucrări de îmbunătăţiri funciare şi proiecte având ca obiect de investiţii producerea şi utilizarea energiei regenerabile.
Modul de folosire şi exploatare a pajiştilor comunale şi urbane se stabileşte prin amenajamente pastorale sau silvopastorale întocmite, după caz, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ori Ministerul Mediului şi Pădurilor.
Actul normativ mai face referire la costurile pentru realizarea amenajamentului, care se suportă de asociaţiile crescătorilor de animale care folosesc pajiştea prin contract.
Amenajamentul pajiştilor comunale şi urbane va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:
a) denumirea, suprafaţa, vecinii şi hotarele pajiştii;
b) actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum şi planul cadastral;
c) descrierea situaţiei geografice şi topografice a pajiştii;
d) descrierea solului şi a florei;
e) calitatea pajiştii;
f) determinarea părţilor din pajişte care sunt oprite de la păşunat
g) modurile de folosire anterioară a pajiştii, numărul şi speciile de animale care au păşunat în trecut ;
h) capacitatea de păşunat a pajiştii;
i) delimitarea drumurilor şi a potecilor;
j) localizarea adăposturilor pentru animale şi îngrijitori;
k) parcelarea păşunatului pe secţiuni pentru diferite specii de animale;
l) lucrările de îngrijire şi îmbunătăţiri anuale ale pajiştilor;
m) culturile de plante de întreţinere care urmează a se înfiinţa pe pajişte;
n) orice alte elemente necesare punerii în valoare şi exploatării raţionale a pajiştii.
Înfiinţarea de culturi pe pajiştile comunale şi urbane, în afara celor prevăzute în amenajament, este interzisă. De asemnea, paza animalelor pe pajiştile comunale şi urbane se face de către paznici angajaţi şi plătiţi de organizaţia sau asociaţia crescătorilor de animale concesionare.
Despre sancţiuni
Potrivit articolului 28, constituie infracţiuni următoarele fapte:
Alin (1) – a) schimbarea destinaţiei suprafeţei de pajişte în alte categorii de folosinţă fără aprobările legale în vigoare;
b) utilizarea în alte scopuri a subvenţiilor acordate pentru lucrări privind îmbunătăţirea şi întreţinerea pajiştilor;
c) exploatarea lemnului de pe pajiştile împădurite, fără obţinerea studiilor de transformare.
(2) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoarea de la două luni la 2 ani.
Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
Păşunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajişti în afara perioadei stabilite pentru păşunat, împiedicarea sau întârzierea lucrărilor prevăzute în amenajamente pastorale şi planuri de exploatare, precum şi neîndeplinirea de către deţinătorii sau utilizatorii de pajişti a obligaţiilor prevăzute în contract.
Alte fapte care constituie contravenţii mai sunt circulaţia pe pajişti cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelajele, care cauzează deteriorarea acestora, introducerea animalelor pe pajişti fără a deţine contract şi darea în folosinţă a pajiştii, fie pentru păşunat, fie pentru obţinerea de producţii de culturi furajere, persoanelor care nu sunt îndreptăţite.
Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 250 lei la 500 lei, faptele prevăzute la lit. e) şi g);
b) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, faptele prevăzute la lit. b)-d);
c) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, faptele prevăzute la lit. a) si f).
