A fost publicată în Monitorul Oficial 825 din 22 noiembrie 2011 Legea 213 din 15 noiembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie.
Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 21 mai 2002, se modifică şi se completează după cum urmează:
Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 1. – Prevederile prezentei legi se aplică perdelelor forestiere de protecţie, astfel cum sunt definite la pct. 23 din anexa la Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare”. De asemenea, se modifică articolul 4, care va avea următorul cuprins :
„Art. 4. – (1) Reţeaua de perdele forestiere de protecţie formează Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie.
(2) Potrivit prezentei legi, realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie se declară de utilitate publică.
(3) Autoritatea publică centrală, care răspunde de silvicultură, asigură realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie”.
O altă modificare prezentă în cuprinsul Legii este reprezentată de întocmirea documentaţiilor tehnico-economice pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie, care se face de persoane juridice atestate potrivit legii, ale căror servicii se achiziţionează în condiţiile legislaţiei privind achiziţiile publice.
De asemenea, în actul normativ, se specifică faptul că execuţia perdelelor forestiere de protecţie se face în baza studiilor tehnico-economice care cuprind în mod obligatoriu:
a) elementele tehnice necesare în vederea instalării perdelelor forestiere de protecţie: orientarea, lăţimea şi distanţa dintre perdelele forestiere de protecţie, schemele de plantare, speciile indicate pentru împăduriri;
b) lucrările de întreţinere până la declararea închiderii stării de masiv;
c) investiţia specifică pentru fiecare tip de perdea forestieră de protecţie, precum şi alte date necesare;
d) identificarea proprietarilor;
e) planurile de amplasare a perdelelor forestiere de protecţie;
f) documentaţia cadastrală întocmită în sistem stereografic de proiecţie 1970, avizată de către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară în a cărui rază teritorială sunt situate imobilele, cu atribuire de numere cadastrale. La cererea proprietarilor, pentru imobilele respective se vor deschide cărţi funciare, conform reglementărilor în vigoare.
În acelaşi timp, în cuprinsul Legii, mai este precizat faptul că radierea notării din cartea funciară se face la solicitarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură prin structurile silvice teritoriale, în urma finalizării procedurii sau a renunţării la efectuarea investiţiilor.
Totodată se modifică articolul 10, care va avea următorul cuprins:
„Art. 10. – Terenurile pe care se instalează perdelele forestiere de protecţie au destinaţie silvică şi se introduc în amenajamente silvice în termen de 90 de zile de la recepţia lucrărilor de împădurire.”
O altă modificare la care se face referire este aceea că reducerea suprafeţei perdelelor forestiere de protecţie, indiferent de forma de proprietate, este interzisă. Dispoziţiile art. 35-37 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, rămân aplicabile.
De asemenea, articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 17. – Păşunatul este interzis în perdelele forestiere de protecţie. Dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, rămân aplicabile.”
Nu în ultimul rând, se modifică articolul 21 şi va avea următorul cuprins:
„Art. 21. – Autoritatea publică centrală care răpunde de silvicultură va aloca în fiecare an fondurile necesare realizării perdelelor forestiere de protecţie a terenurilor agricole pentru prevenirea şi combaterea fenomenului de secetă şi a deşertificării. „
Despre sancţiuni
În actul normativ, se specifică faptul că tăierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi ori lăstari din perdelele forestiere de protecţie, indiferent de forma de proprietate, de către proprietari, deţinători sau de către oricare altă persoană, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior ori daca valoarea este sub această limită, dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de 2 ani, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu zile de muncă în folosul comunităţii.
De asemenea, maximul pedepselor prevazute la alin. (1)-(3) se majorează cu 3 ani în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări:
a) de două sau mai multe persoane împreună;
b) de o persoană având asupra sa o armă sau substanţe chimice periculoase;
c) în timpul nopţii.”
