prezidentiale - rezultatele căutării

Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor prezidenţiale şi a alegerilor locale parțiale din anul 2025 a fost adoptată în ședința Guvernului României din 16 ianuarie 2025. Alegeri prezidențiale și locale parțiale pe 4 mai 2025 Prin această Ordonanță de Urgență Guvernul României a aprobat un set de măsuri pentru a asigura buna desfășurare a alegerilor prezidențiale și a alegerilor locale parțiale. Alegerile pentru Președintele României vor avea loc pe 4 mai 2025, concomitent cu alegerile parțiale pentru președintele Consiliului Județean Bihor și pentru primarii a 17 comunități locale. Alegerile locale sunt organizate ca urmare a demisiei, a decesului altora ori a invalidării mandatelor deținute anterior. Guvernul a decis ca infrastructura electorală să fie comună pentru ambele tipuri de alegeri, asigurând astfel un proces de votare mai eficient și transparent. Măsurile vizează derularea campaniei electorale în bune condiții, o monitorizare mai riguroasă a publicității politice și realizarea acesteia în condiții de transparență. Ordonanța prevede şi măsuri logistice privind asigurarea materialelor necesare pentru desfășurarea alegerilor, inclusiv buletine de vot, ștampile electorale și timbre autocolante. Măsuri financiare Indemnizația personalului electoral va fi redusă cu 25% față de alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024. Termenele si măsurile logistice privind înregistrarea alegătorilor din străinătate Sunt stabilite termene și măsuri logistice privind înregistrarea alegătorilor cu domiciliul sau reședința în străinătate, atât la secția de votare, cât și cu opțiunea ”vot prin corespondență. Începând cu a treia zi de la intrarea în vigoare...

Pe agenda ședinței de Guvern din 16 ianuarie 2025 se află un proiect de hotărâre crucial, care stabilește data noilor alegeri prezidențiale pentru duminică, 4 mai 2025. Decizia vine în urma anulării alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională a României, care a constatat nereguli majore și a impus reluarea integrală a procedurilor. Potrivit notei de fundamentare la acest proiect, data începerii perioadei electorale va coincide cu momentul intrării în vigoare a hotărârii, respectiv cu data de 18 februarie 2025. Proiectul de Hotărâre are doar două articole: ”Art. 1. Se stabilește ziua de duminică, 4 mai 2025, ca dată pentru alegerea Președintelui României din anul 2025. Art. 2. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 18 februarie 2025.” Redăm mai jos cuprinsul notei de fundamentare la acest proiect de hotărâre. Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.1231 din 6 decembrie 2024, au fost stabilite următoarele: ,,1. În temeiul art.146 lit. f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024. Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României...

Decizia CCR, adoptată în cadrul ședinței de vineri, 6 decembrie 2024, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1231 și anunță anularea integrală a procesului electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2024. Aceasta marchează un moment unic în istoria electorală recentă a țării, fiind fundamentată pe baza a multiple nereguli și încălcări ale legislației electorale, care au compromis integritatea procesului electoral. Contextul deciziei și implicațiile sale politice În centrul controverselor electorale se află Călin Georgescu, candidat independent și promotor al ideologiilor de extremă dreapta. Campania sa a fost intens mediatizată și susținută prin mijloace atipice, inclusiv prin utilizarea masivă a rețelelor sociale, precum TikTok, și a unor narative ultranaționaliste. Documentele desecretizate în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au indicat că această campanie ar fi beneficiat de sprijin logistic și financiar indirect, sub formă de operațiuni digitale și financiare complexe menite să influențeze procesul electoral, atribuite unor entități asociate Federației Ruse. Aceste interferențe au inclus: Promovare masivă pe platforme digitale cu conținut manipulator și algoritmi adaptați pentru a favoriza mesajele campaniei lui Georgescu. Finanțări opace, unele dintre ele vizate de anchete, care nu au fost declarate conform legislației electorale românești. Presa internațională a subliniat că Georgescu este perceput ca un susținător al dialogului cu Rusia și un critic al NATO. Aceste poziționări au generat îngrijorări la nivelul Uniunii Europene și al partenerilor strategici...

Alegerile prezidențiale din România au generat, în urma primului tur, o serie de controverse privind corectitudinea procesului electoral. Solicitarea de renumărare a voturilor, formulată de candidatul Vasile Terheș, a atras atenția asupra rolului Curții Constituționale a României (CCR) în garantarea legalității și transparenței procesului. Decizia CCR de a valida rezultatele din alegerile prezidențiale, comunicată ieri, 2 decembrie, subliniază stabilitatea cadrului legal, dar ridică și întrebări privind eventualele riscuri ale implicării acestei instituții în procesul electoral. Cadru legal pentru validarea alegerilor Conform art. 146 lit. f) din Constituția României, CCR este instituția exclusiv responsabilă de validarea sau invalidarea rezultatelor alegerilor. În completare, Legea nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României reglementează depunerea și soluționarea contestațiilor legate de procesul electoral. Contestațiile pot fi înaintate Biroului Electoral Central (BEC) în termen de 48 de ore de la închiderea urnelor, iar CCR decide cu privire la validitatea acestora pe baza probelor prezentate. În cazul de față, CCR a concluzionat că, deși au existat diferențe între numărătoarea inițială și procesele-verbale analizate, acestea nu sunt suficient de relevante pentru a justifica renumărarea voturilor sau invalidarea rezultatelor. Potrivit președintelui CCR, Marian Enache: „Chiar dacă au fost constatate unele diferențe între candidați, ele sunt considerate doar posibile erori materiale în numărarea voturilor exprimate, fără relevanță în stabilirea rezultatelor.” Consecințele deciziei CCR Decizia Curții Constituționale privind validarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale are implicații variate, care influențează atât procesul...

Alegerile prezidențiale sunt o expresie fundamentală a democrației românești, fiind organizate în conformitate cu reuli stricte ce garantează transparența și legitimitatea procesului electoral. Validarea rezultatelor reprezintă o etapă critică pentru confirmarea rezultatului alegerilor și învestirea președintelui ales. Acest articol prezintă cadrul legal, etapele procedurale și importanța acestui proces în contextul alegerilor prezidențiale din 2024. Sistemul electoral și fundamentul legal Președintele României este ales prin vot direct, universal, egal, secret și liber exprimat, conform Constituției României și Legii nr. 370/2004 privind alegerea Președintelui României. Acest sistem electoral majoritar în două tururi prevede ca, în cazul în care niciun candidat nu obține majoritatea absolută în primul tur, un al doilea tur să fie organizat între primii doi candidați. În 2024, primul tur al alegerilor s-a desfășurat pe 24 noiembrie, iar turul al doilea este programat pentru 8 decembrie. Această structură garantează că președintele ales are susținerea majorității alegătorilor participanți. Etapele procedurii de validare a alegerilor Validarea rezultatului alegerilor prezidențiale este un proces complex, reglementat de mai multe acte normative, incluzând: Legea nr. 370/2004 – articolele 52 și 53 reglementează centralizarea și verificarea rezultatelor. Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților și organizarea Autorității Electorale Permanente – stabilește atribuțiile Autorității Electorale Permanente (AEP) și Biroului Electoral Central (BEC). Constituția României, art. 81 – detaliază modalitatea de alegere a Președintelui și cerințele de validare. Iată care sunt etapele validării: Centralizarea rezultatelor: După închiderea...

Publicată în Monitorul Oficial din 20 noiembrie 2024, Hotărârea 31/2024 privind înființarea unei Comisii parlamentare comune de anchetă marchează o inițiativă fără precedent în ultimii ani. Aceasta vizează verificarea cheltuielilor efectuate de și pentru Administrația Prezidențială în perioada 2014–2024, punând în discuție gestionarea fondurilor publice de către una dintre cele mai importante instituții ale statului. Ce prevede hotărârea publicată? Hotărârea stabilește înființarea unei comisii parlamentare comune, compusă din reprezentanți ai Senatului și Camerei Deputaților, pentru a investiga cheltuielile Administrației Prezidențiale în ultimii zece ani. Potrivit documentului, comisia are următoarele obiective: Analiza documentelor financiare asociate Administrației Prezidențiale, inclusiv bugetele anuale și execuțiile bugetare. Verificarea contractelor și achizițiilor publice derulate în perioada investigată, cu accent pe respectarea legislației în vigoare. Evaluarea cheltuielilor de reprezentare și deplasare efectuate de Administrația Prezidențială. Formularea unui raport detaliat, care urmează să fie prezentat Parlamentului în termen de 120 de zile. Scopul principal al anchetei este garantarea transparenței și corectitudinii în utilizarea fondurilor publice, însă inițiativa generează întrebări privind posibilele motivații politice care o susțin. Decizia de a investiga cheltuielile Administrației Prezidențiale vine într-un context politic marcat de: Tensiuni între Guvern și Administrația Prezidențială, alimentate de conflictele interinstituționale din ultimii ani, amplificate de critici legate de gestionarea crizelor internaționale. Alegeri prezidențiale iminente, cu primul tur programat în acest weekend, ceea ce ridică suspiciuni că ancheta ar putea influența percepția publică asupra instituției prezidențiale și...

Legea nr. 273/2024, publicată recent în Monitorul Oficial, va permite organizarea unui referendum local în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, parlamentare, europene sau locale. În București, acest lucru va avea loc pe 24 noiembrie 2024, când se desfășoară primul tur al alegerilor prezidențiale și un referendum local, conform inițiativei primarului Nicușor Dan. Cum se va desfășura procesul electoral: Vot în aceleași secții de votare: Alegătorii vor putea vota pentru ambele scrutine în aceleași secții de votare, în același interval orar; Buletine de vot separate: Vor fi folosite buletine de vot separate pentru fiecare scrutin, iar prezența va fi consemnată pe liste distincte; Simplificarea procedurii: Alegătorii vor primi o singură ștampilă „VOTAT” pe actul de identitate, indiferent dacă participă la unul sau ambele voturi, reducând astfel confuzia. Legea are ca scop simplificarea procesului electoral, economisind timp și resurse administrative. Acest mecanism va permite desfășurarea eficientă a referendumurilor locale sau naționale și a alegerilor, în același timp, fără a fi necesară organizarea unor scrutine separate. Așadar, pe 24 noiembrie 2024, alegătorii nu doar că vor putea participa la alegerile prezidențiale, dar vor avea și oportunitatea de a se exprima în cadrul unui referendum local. Vezi aici Legea nr. 273/2024 Vezi aici alte articole despre referendum După trei decenii de experiență în dezvoltarea soluțiilor juridice, Indaco Systems prezintă lege6.ro, o nouă platformă guvernată de AI, care se auto-îmbunătățește zilnic

Dezbaterile electorale recente au readus în lumină o temă sensibilă în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, și anume avortul. Discuția despre acest subiect a fost declanșată de o serie de întrebări adresate candidaților de către moderatori și de răspunsurile date de unii lideri politici, cu privire la rolul statului în reglementarea avortului.   Pentru a oferi o imagine mai clară asupra pozițiilor candidaților la președinție privind avortul, am centralizat declarațiile acestora pe această temă. Vom analiza, de asemenea, direcțiile de reglementare în Uniunea Europeană, dar și cum este în prezent reglementat avortul în România. Mai mulți candidați și-au prezentat opiniile. Cristian Diaconescu, de exemplu, a subliniat că decizia ar trebui să aparțină exclusiv femeii, respingând ideea ca statul sau bărbații să aibă autoritate în privința acestui aspect. Ludovic Orban a menționat că este „pro-viață” și crede că ar trebui minimizate cazurile de avort. Nu susține interzicerea avortului sau o schimbare a legislației actuale. În schimb, Mircea Geoană a declarat că „există situații extreme în care avortul e sigura soluție, dar trebuie să fie ultima soluție acest lucru trebuie combătut și prin educație, sprijin material și social, inclusiv prin încercarea de respecta mai mult femeile”. Acesta susține că este imporant să punem accent pe educație, pentru a diminua cazurile în care fetele tinere rămân însărcinate și aleg să facă avort. De asemenea, Elena Lasconi a vorbit tot...

Guvernul a aprobat printr-o hotărâre calendarul detaliat pentru organizarea alegerilor prezidențiale din România, care se vor desfășura pe 24 noiembrie 2024. Acest calendar include termenele precise pentru realizarea tuturor acțiunilor necesare, conform legislației electorale, având ca scop sprijinirea alegătorilor, candidaților, formațiunilor politice, precum și a autorităților publice și organismelor electorale în îndeplinirea atribuțiilor lor. Printre principalele date din calendar se numără: 24 septembrie 2024: Termenul limită pentru alegătorii care doresc să voteze din străinătate să se înregistreze în Registrul electoral prin formularul online disponibil pe site-ul Autorității Electorale Permanente; 5 octombrie 2024: Termenul pentru depunerea candidaturilor și a semnelor electorale la Biroul Electoral Central; 6 octombrie 2024: Data până la care se va stabili programul Campaniei electorale și alocarea timpilor de antenă pentru candidați la serviciile publice de radio și televiziune; 10 octombrie 2024: Termenul pentru comunicarea candidaturilor și a semnelor electorale către birourile electorale județene, cele din sectoarele municipiului București și pentru secțiile de votare din străinătate; 12 octombrie 2024: Data limită până la care BEC va stabili ordinea înscrierii candidaților pe buletinul de vot; 25 octombrie 2024: Începerea campaniei electorale; 23 noiembrie 2024, ora 7:00: Încheierea campaniei electorale; 6 noiembrie 2024: Stabilirea sediilor secțiilor de votare din străinătate; 22 noiembrie 2024: Prima zi de vot în străinătate, între orele 12:00 și 21:00; 23 noiembrie 2024: A doua zi de vot în străinătate, între...

Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență pentru organizarea alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2024. Acest act normativ include măsuri pentru a asigura desfășurarea eficientă și democratică a alegerilor, completând cadrul juridic existent.  Motive și măsuri Număr mare de retrageri: Peste 3.300 de experți electorali și-au retras cererile, necesitând măsuri urgente. Instituții implicate: Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Național de Statistică, Serviciul de Telecomunicații Speciale, autoritățile locale și organismele electorale vor fi implicate în prevenirea blocajelor și asigurarea resurselor necesare. Organizare și desfășurare Secțiile de votare: Alegerile pentru Senat și Camera Deputaților se vor desfășura în aceleași secții ca și cele prezidențiale. În cazuri justificate, locațiile secțiilor de votare pot fi schimbate, cu condiția informării alegătorilor cu cel puțin trei zile înainte. Logistică: Structurile desemnate vor asigura buletinele de vot, ștampilele și logistica necesară. Indemnizațiile pentru personalul din birourile electorale și pentru suportul tehnic au fost stabilite, atât pentru țară, cât și pentru străinătate. Primarii vor asigura transportul materialelor electorale și vor amenaja spații adecvate pentru membrii birourilor electorale și pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne care asigură securitatea materialelor. Autoritatea Electorală Permanentă va notifica alegătorii privind recepționarea sau nerecepționarea documentelor de vot prin corespondență, oferindu-le posibilitatea de a vota fizic la secțiile de votare. Birourile electorale își încheie activitatea la data de 13 decembrie 2024, pentru alegerile prezidențiale, și la data de 9 decembrie 2024, pentru alegerile...