digitalizare - rezultatele căutării

România continuă să facă pași în direcția digitalizării, prin inițiative care urmăresc modernizarea documentelor de identitate și simplificarea accesului cetățenilor la servicii publice. Publicată în Monitorul Oficial nr. 1149  din 18 noiembrie 2024, Hotărârea nr. 1.407 aprobă Nota de fundamentare pentru proiectul de investiții „D4eID — Digitalizare pentru promovarea cărții de identitate electronice”. Documentul detaliază necesitatea și alocarea de fonduri pentru implementarea acestui program. Cu un buget aprobat de 382.305 lei, proiectul „D4eID” reprezintă un demers esențial pentru modernizarea sistemului de evidență a populației și adaptarea la standardele europene. În cele ce urmează, vom analiza în detaliu prevederile acestei hotărâri și implicațiile pentru cetățenii români. Ce este proiectul „D4eID” și care este scopul acestuia? Programul „D4eID” are ca principal obiectiv implementarea cărții de identitate electronice la nivel național, un document ce va înlocui treptat buletinele tradiționale. Proiectul își propune să integreze acest nou tip de document cu infrastructura digitală națională, oferind cetățenilor acces rapid și eficient la multiple servicii publice. De asemenea, cartea de identitate electronică va avea elemente de securitate avansate, facilitând autentificarea digitală și reducând riscul de fraudă în utilizarea identităților personale. Conform documentului anexat hotărârii, Nota de fundamentare subliniază trei priorități principale: Alocarea bugetului: Suma de 382.305 lei va fi utilizată pentru infrastructura tehnologică necesară emiterii și gestionării cărților de identitate electronice. Crearea unui sistem integrat de gestionare: Proiectul prevede dezvoltarea unei platforme care să...

Pe 5 noiembrie 2024, Camera Deputaților a adoptat modificările Legii notarilor publici nr. 36/1995, aducând o serie de schimbări importante în activitatea notarială, care vor influența direct procedurile legale ce vizează succesiunile, divorțurile și digitalizarea. Printre cele mai semnificative modificări se numără: Extinderea competenței notarilor în procedurile succesorale: Notarii publici vor putea deschide proceduri succesorale nu doar în circumscripția judecătoriei, ci și la nivelul tribunalului, oferind un acces mai larg la aceste servicii legale. Termenul de reflecție în cazul divorțurilor: Legea introduce o perioadă minimă de 30 de zile pentru reflecție înainte de finalizarea unei proceduri de divorț, asigurând astfel un proces mai bine reglementat și mai echilibrat pentru toate părțile implicate. Digitalizarea evidențelor succesorale: O schimbare esențială constă în crearea unei baze de date naționale pentru evidențele succesorale. Aceasta va permite accesul mai ușor la informațiile relevante pentru notari, succesibili, autorități și alte părți interesate, contribuind la eficientizarea procesului notarial. Operațiuni notariale conexe: Notarii vor putea, la cererea părților implicate, să efectueze operațiuni administrative suplimentare, precum obținerea de certificate, avize și alte documente necesare, făcând astfel activitatea notarială mai completă și mai ușor accesibilă. Modernizarea procedurilor administrative: Noile reglementări permit ca registrele și evidențele notariale să fie ținute atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic, în funcție de regulamentele stabilite de Uniunea Națională a Notarilor Publici. Aceste modificări sunt menite să îmbunătățească...

Guvernul a emis o Hotărâre pentru aprobarea Strategiei Naționale de dezvoltare și susținere a digitalizării prin intermediul Centrelor de Inovare Digitală din România pentru perioada 2024-2027. Această strategie, cunoscută ca SNDCIDR 2024-2027, își propune să concentreze, coordoneze și să eficientizeze eforturile de transformare digitală a sectorului public și privat din România, aliniindu-se priorităților naționale și europene. Centrele de Inovare Digitală (CID-uri) reprezintă un element central în acest proces. SNDCIDR 2024-2027 definește un cadru pentru formarea și dezvoltarea acestor centre, oferindu-le suport și asigurând sustenabilitatea și calitatea lor. Aceste centre au un rol crucial în depășirea obstacolelor care au plasat România pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește inovarea și digitalizarea. Prin această strategie, se urmărește extinderea rețelei de Centre de Inovare Digitală la nivel național, în scopul atingerii obiectivelor Programului Europa Digitală, încurajând adoptarea tehnologiilor avansate, precum inteligența artificială, calculul de înaltă performanță (HPC) și blockchain-ul. Centrele acționează ca intermediari între industrie, întreprinderi și administrațiile publice, facilitând accesul acestora la soluții digitale bazate pe tehnologii inovatoare. Ele joacă un rol esențial în transformarea digitală a UE la nivel regional și contribuie la creșterea competitivității afacerilor. De asemenea, permit companiilor să testeze tehnologii înainte de a investi și promovează soluții durabile și inovatoare. România dispune de 7 astfel de centre regionale de inovare digitală: FIT EDIH - Regiunea Centru Wallachia eHub - Regiunea Sud-Muntenia CiTyInnoHub -...

O nouă Ordonanță de Urgență aduce modificări și completări în legislația stării civile. Aceasta extinde termenul pentru finalizarea procesului de digitalizare completă a serviciilor de stare civilă la ambasadele și consulatele României până pe 24 septembrie 2025. Digitalizarea va fi realizată prin Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă (SIIEASC) și conectarea acestuia cu Sistemul Informatic pentru Managementul Serviciilor pentru Cetățeni (SIMISC). Această măsură este necesară deoarece interconectarea celor două sisteme va fi posibilă doar după ce SIIEASC devine complet funcțional în toate unitățile administrativ-teritoriale din țară. SIIEASC este o platformă de digitalizare a serviciilor de stare civilă, dezvoltată începând din 2019 și implementată treptat. În 2023, sistemul a fost pus în funcțiune în județul Ilfov, iar în prezent, acesta este funcțional în 40 de județe, urmând ca București și județul Argeș să fie incluse în următoarea fază. De asemenea, sistemul este supus mentenanței pentru a reflecta modificările recente aduse legislației privind actele de stare civilă. SIIEASC cuprinde cinci platforme interconectate, care oferă servicii digitale pentru înregistrarea și validarea principalelor evenimente din viață: nașterea, căsătoria, divorțul și decesul. Vezi aici Legea 119/1996 Vezi aici alte articole despre starea civila După trei decenii de experiență în dezvoltarea soluțiilor juridice, Indaco Systems prezintă lege6.ro, o nouă platformă guvernată de AI, care se auto-îmbunătățește zilnic

Ordinul nr. 2515/2023 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea iniţiativelor culturale de accelerare a digitalizării producţiei şi distribuţiei de filme, asociată Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României, pilonul IV,

Firmele vor putea primi ajutor de stat pentru digitalizare. După publicarea Hotărârii nr. 677/2020 privind aprobarea Programului național de digitalizare, a fost oficializat şi ordinul care aprobă Schema de ajutor de minimis Digitalizarea IMM.

Propunerea legislativă privind forma electronică a înscrisurilor şcolare şi utilizarea programelor şi sistemelor informatice în învăţământul preuniversitar argumentează că învățământul a rămas cam singurul...

Publicată în Monitorul Oficial nr. 1222 din 5 decembrie 2024, Ordonanța de Urgență privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal-bugetar introduce măsuri esențiale pentru digitalizarea proceselor fiscale și întărirea colectării veniturilor bugetare. Aceasta include schimbări majore legate de utilizarea sistemelor informatice RO e-Factura și RO e-TVA, în încercarea de a alinia fiscalitatea națională la standarde europene și de a combate evaziunea fiscală. Guvernul a justificat necesitatea acestui act normativ prin urgența creșterii transparenței fiscale, a reducerii deficitului bugetar și a optimizării relației dintre contribuabili și autorități. Pe fondul cerințelor impuse de directivele europene și de transformările tehnologice globale, ordonanța urmărește să creeze un cadrul clar și eficient pentru administrarea fiscală. Ce presupun sistemele RO e-Factura și RO e-TVA? RO e-Factura este un sistem național de facturare electronică care permite emiterea, transmiterea și stocarea facturilor în format electronic, atât pentru tranzacțiile între companii (B2B), cât și pentru cele între companii și consumatori (B2C). Sistemul oferă multiple avantaje, inclusiv reducerea evaziunii fiscale, simplificarea procesului de raportare și asigurarea trasabilității tranzacțiilor. Pe de altă parte, RO e-TVA automatizează procesul de gestionare și raportare a taxei pe valoare adăugată (TVA). Prin centralizarea și verificarea electronică a datelor, acest sistem ajută autoritățile fiscale să identifice mai rapid neconformitățile, reducând riscurile de fraudă. Totodată, contribuabilii beneficiază de un cadru mai transparent și predictibil în raport cu obligațiile fiscale. Modificările aduse de Ordonanță Ordonanța introduce...

România a publicat recent Strategia Industrială pentru perioada 2024–2030, document apărut în Monitorul Oficial, care oferă un cadru detaliat pentru dezvoltarea industrială în următorii șase ani. Acest articol analizează conținutul strategiei, subliniind principalele provocări, priorități, și implicații ale politicilor publice, cu accent pe obiectivele generale și implicațiile bugetare. Context și necesitatea Strategiei Într-un climat marcat de crize economice și schimbări la nivel global, România identifică necesitatea consolidării industriei naționale. Strategia Industrială 2024–2030 se concentrează pe alinierea la exigențele europene legate de tranziția verde și digitalizare, două priorități majore în politicile Uniunii Europene. Totodată, strategia răspunde provocărilor interne, precum deficitul de investiții în tehnologii moderne și presiunea pe forța de muncă. Analiza preliminară a documentului scoate în evidență următoarele probleme fundamentale care justifică elaborarea strategiei: Dezechilibrele structurale dintre cererea de produse industriale de înaltă valoare adăugată și capacitatea națională de producție. Creșterea competitivității internaționale și integrarea României în lanțurile de aprovizionare globale. Capacitatea limitată a sectoarelor tradiționale de a implementa soluții sustenabile și inovative. Obiectivele Strategiei și cadrul legal Strategia stabilește un set de obiective generale și specifice care vizează transformarea sectorului industrial din România prin alinierea acestuia la standardele europene și globale. Printre obiectivele generale se numără crearea unui cadru sustenabil pentru dezvoltarea industriei, consolidarea competitivității pe piețele internaționale și creșterea rezilienței economiei naționale prin modernizarea bazei industriale. Aceste direcții răspund necesității de adaptare la provocările actuale, cum...

Adoptat prin Hotărârea Guvernului și publicat în Monitorul Oficial nr. 1194 din 29 noiembrie 2024, cadrul strategic privind internaționalizarea sistemului de învățământ superior definește direcțiile și măsurile necesare pentru creșterea relevanței internaționale a sistemului de învățământ superior din România. Acest document ar trebui să reprezinte un nou pilon al modernizării educației, facilitând integrarea universităților românești în spațiul educațional european și global. În acest articol analizăm conținutul cadrului strategic și planul de implementare al acestuia.  Obiective și priorități ale cadrului strategic Cadrul strategic are drept fundament promovarea excelenței academice și a colaborării internaționale. Acesta vizează atât atragerea studenților și cercetătorilor internaționali, cât și sporirea participării instituțiilor românești la inițiative globale. Obiectivele principale includ: Creșterea mobilității internaționale: Dezvoltarea mobilităților pentru studenți și personal academic, astfel încât cel puțin 23% dintre absolvenții de învățământ superior să aibă o experiență de mobilitate până în 2030. Este inclusă și mobilitatea persoanelor din grupuri dezavantajate (20% până în 2027)​. Adaptarea curricumului pentru cerințele internaționale: Instituțiile vor introduce programe în limbi străine și microcertificări pentru a răspunde cerințelor internaționale, aliniindu-se la tranziția verde și dezvoltarea sustenabilă​. Îmbunătățirea serviciilor-suport: Se va asigura sprijin administrativ și integrare culturală pentru studenți și personal internațional, inclusiv prin digitalizarea și simplificarea proceselor​. Rolul instituțiilor de învățământ superior Instituțiile de învățământ superior au roluri specifice în implementarea cadrului: Dezvoltarea strategiilor individuale de internaționalizar Fiecare instituție de învățământ superior trebuie să...