De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 253/27.03.2020  a fost publicată Decizia CCR nr. 852/12.12.2019  și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 27.03.2020) decizia CCR  este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.

Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 28 alin. (1) și (10) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Care este conținutul textelor legale menționate de CCR în Decizia nr.  852/12.12.2019 ?

Art. 28 alin. (1) și (10) din Legea nr. 223/2015: (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:

a) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer;

b) compensațiile lunare pentru chirie;

c) valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană;

d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament;

e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;

f) indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă;

h) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;

j) restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;

k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;

 l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;

m) sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia;

n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român;

o) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III – Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare;

p) alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

[…]

(10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.”

Cum și-a motivat autorul -în esență- excepţia de neconstituţionalitate ?

Autorul excepției de neconstituționalitate a considerat că aceste dispoziții de lege contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor și celor ale art. 20 alin. (1) și (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului prin raportare la dispozițiile art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind procesul echitabil și dreptul la un recurs efectiv, precum și la art. 1 din Primul Protocol la convenția mai sus amintită, referitor la proprietate. De asemenea, CCR a constatat că, deși autorul  excepției nu indică în mod expres prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, autorul  excepției a avut în vedere și acest text constituțional, întrucât invocă lipsa de claritate și previzibilitate a textelor de lege criticate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul  acesteia a susținut, în esență, că dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât, prevăzând dreptul pensionarilor de a-și alege perioada de activitate din ultimii 5 ani în care au realizat venituri care se vor avea în vedere la stabilirea pensiei militare de stat, determină stabilirea unor pensii diferite pentru persoane care au avut aceeași funcție și același grad. Consideră că persoanele îndreptățite la pensie militară de stat nu pot fi obligate să cunoască procedura și modalitatea de calcul al pensiei în funcție de veniturile salariale pe care le-au avut în urmă cu 15 sau chiar 20 de ani. Astfel, persoanele care nu cunosc aceste proceduri și nici nu au posibilitatea să apeleze la serviciile unui specialist în domeniu ajung în situația să facă o alegere greșită a perioadei în funcție de care se stabilește baza de calcul și să obțină pensii mult mai mici decât alte persoane aflate în situații juridice identice.

În mod asemănător, dispozițiile art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată, sunt criticate ca fiind insuficient de clare și previzibile. În acest sens, autorul  excepției a arătat că nu au putut cunoaște consecințele exercitării dreptului de a alege perioada în vederea recalculării și de a se informa asupra elementelor necesare recalculării. În plus, având în vedere norma criticată, este practic imposibil să se exercite o cale de atac.

Dispozițiile art. 28 din Legea nr. 223/2015 sunt criticate de autorul  excepției și pentru că au creat o discriminare evidentă între militarii care s-au pensionat înainte de 01.01.2016 în raport cu cei care s-au pensionat după această dată, aceștia din urmă beneficiind de o bază de calcul a pensiei mai favorabilă.

Cum a motivat CCR -în esență- decizia sa-nr.  852/12.12.2019?

Analizând aceste dispoziții de lege, CCR, prin Decizia nr. 244/16.04.2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610/24.07.2019, paragrafele 15 și 16, a reținut că art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 instituie pentru militari/polițiști/funcționari publici cu statut special o normă de favoare în raport cu alte categorii de pensionari în ceea ce privește stabilirea pensiei, anume aceea de a-și putea alege perioada de 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în raport cu care se calculează media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, medie ce reprezintă baza de calcul al pensiei. Potrivit textului de lege criticat, dreptul de opțiune se poate exercita o singură dată. Având în vedere că dreptul de opțiune în vederea stabilirii bazei de calcul al pensiei are la bază o normă de favoare, CCR a considerat că legiuitorul este liber să stabilească condițiile exercitării acestui drept, impunând unele limite, așa cum este și cea prevăzută de art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015.

În prezenta cauză, CCR a observat că pretinsa discriminare și încălcarea dreptului de proprietate, invocate de autorul  excepției, nu vizează aspecte intrinseci dispozițiilor de lege criticate, ci sunt rezultatul unor alegeri mai puțin favorabile, ce decurg din lipsa de cunoaștere a legii, despre care aceștia afirmă că nu este clară. Or, CCR constată că normele de lege pe care autorii excepției arată că nu le cunosc sunt, în realitate, actele normative referitoare la salarizare ce le-au fost aplicabile în timpul desfășurării activității profesionale, dar acestea nu constituie obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel că instanța de contencios constituțional nu le poate analiza.

Cât privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la un recurs efectiv, CCR a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 99 și următoarele din capitolul VI din Legea nr. 223/2015, care reglementează jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat, titularii pensiilor militare de serviciu se pot adresa instanțelor de judecată în legătură cu drepturile stabilite prin deciziile de pensionare, astfel că susținerile autorilor excepției apar ca fiind lipsite de temei. Faptul că autorii excepției doresc ca textele de lege criticate să prevadă posibilitatea de a se răzgândi cu privire la perioada de activitate aleasă pentru a fi luată în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei, contestând în justiție prima opțiune, nu pune în discuție aspecte de neconstituționalitate, ci relevă intenția de modificare a normei prevăzute de art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015 potrivit căreia dreptul de opțiune a perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată, lipsind-o de caracterul său imperativ. Or, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, în exercitarea atribuțiilor sale, CCR se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Referitor la lipsa de predictibilitate a dispozițiilor art. 28 alin. (10) din Legea nr. 223/2015, CCR a apreciat că nici această critică nu poate fi reținută, de vreme ce din conținutul acestui text de lege reiese în mod clar și fără echivoc că posibilitatea de a opta pentru stabilirea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se exercită o singură dată, excluzând posibilitatea de a modifica ulterior această opțiune.

În sfârșit, analizând critica vizând diferențele de tratament juridic aplicabile unor persoane pensionate sub imperiul unor legi diferite, CCR a reținut că, prin Decizia nr. 656/30.10.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188/08.03.2019, paragraful 68, a arătat că “situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.” Prin urmare, și din această perspectivă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015 apare ca fiind lipsită de temei.

www.lege5.roRapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României        

2 COMENTARII

  1. De ce se face ckar diferentiere intre civilu si militari l calcul ,ei au si varsta mai mica.la oensiobare si perioada mai scurta.dar pensiile de 4..5 ori mai mari decat civile.De unde credeti ca vor mai fi atat de multi bani pentru atat de mukte nedreptati?

  2. ”Dragă civilule, nu ai de ce să fii invidios,
    Ştiu că ai fi vrut să fii ca mine şi, pentru că nu ai putut, acum, la pensie, vrei să fiu eu ca tine. Însă, nu se poate, pentru că noi am fost şi suntem diferiţi, aşa cum doi fraţi sunt diferiţi, chiar dacă au fost făcuţi de aceiaşi mamă şi din acelaşi tată şi chiar dacă se iubesc unul pe altul. Când am ales să mă înscriu la liceul militar, ştiam că voi avea parte atât de casă şi masă gratuite, cât şi de şcoală de cea mai bună calitate posibilă. La fel, ştiai şi tu acelaşi lucru. Faptul că nu ai venit să fii coleg cu mine de bancă înseamnă fie că nu ai vrut, în sensul că nu ţi-au trebuit nici gratuităţile şi nici învăţătura oferite de Armată, fie că nu ai putut, în sensul că nu ai avut meritele necesare pentru admitere. În niciuna dintre aceste două situaţii, nu ai însă cum să te compari cu mine şi să zici că am fost egali vreun moment. Dacă tu ai ales să mergi la un liceu mai bun şi să te pregăteşti pentru o viaţă mai îndestulată decât îmi promitea mie milităria, cinste ţie! Dacă ai rămas mai modest decât mine, asta este! Nu ai de ce să fii invidios. Nu ai putut mai mult.
    Când am ales să merg la o şcoală militară, cum le zicea pe vremea aceea, ştiam că voi primi casă şi masă gratuite, dar şi o mică soldă, alături de instruirea necesară formării mele ca ofiţer. Mai ştiam că, pentru a avea studii superioare, va trebui să muncesc mai mult de cinci ani ca locotenent şi locotenent major, să cresc în ierarhia militară şi să îndeplinesc anumite condiţii profesionale care să mă califice pentru a studia în Academia Militară, cum îi zicea pe atunci instituţiei de învăţământ superior militar. Şi mai ştiam că prima mea soldă ca ofiţer va fi mai mare decât salariul mediu pe economie. La fel ştiai şi tu. Dacă ai ales să nu fii coleg cu mine de pluton înşcoala militară, să facem împreună instrucţie de dimineaţa până seara iar, uneori, şi noaptea, şi să învăţăm meseria armelor la clasă, fie nu ai vrut, fie nu ai putut. Dacă ai ales să te pregăteşti în facultate sau într-o şcoală civilă care să îţi dea o meserie mai bună decât cea a armelor şi mai bine plătită, atunci cinste ţie! Dacă ai fi vrut să fii la fel de bine plătit ca mine dar nu ai îndeplinit condiţiile de pregătire, pentru că nu ai putut, atunci asta este! Nu ai de ce să fii invidios pe mine că eu am vrut şi am putut.
    Când am ales să fiu ofiţer ştiam că nu voi putea fi şi soldat, în acelaşi timp. Am făcut şi eu instrucţia soldatului, la vremea mea, în şcoala militară, dar apoi am devenit comandant şi nu mai puteam fi, totodată, şi executant. La fel,ştiai şi tu că, dacă nu vei vrea sau nu vei putea să te faci ofiţer, va trebui să faci armata ca soldat, fiindcă aşa era pe vremea noastră. Deci, indiferent cât de grea sau de uşoară ţi-a fost armata pe care ai făcut-o ca soldat, indiferent dacă ai învăţat din serviciul militar ceva ce ţi-a fost de folos în viaţă sau doar a fost o etapă urâtă şi inutilă din existenţa ta, nu ai de ce să te compari cu mine, pentru că nu am fost egali. Eu eram comandantul iar tu subordonatul, pentru că aşa a fost şi este în armată. Iar tu ştiai asta dinainte de a ţi se întâmpla.
    Când am jurat să îmi apăr Ţara chiar şi cu preţul vieţii, prin Ţară înţelegându-te şi pe tine, ştiam că bătea războiul la uşă, atât cel Rece, cât şi cel cald din Mediterană sau din Orientul Apropiat. La fel ştiai şi tu, dar nu ai venit lângă mine, să apărăm Ţara împreună, cu preţul vieţii. Ai rămas mai departe civil şi ai contat pe mine să mă ocup de treaba asta. Atunci parcă era bine că nu suntem egali. Şi, parcă, solda mea, ceva mai mare decât salariul mediu pe economie, nu era chiar atât de mare încât să plătească preţul vieţii tale. Pentru că, dacă era, ai fi venit lângă mine. Tot aşa, nu ai fi zis că am o soldă nesimţită atunci când am scos oameni de sub dărâmături, la cutremur, ori de sub ape, la inundaţii, cand zburam la 10.000 de metri in stratosfera, ziua si noaptea sau in largul Marii negre pe aprige furtuni, pe tanc sau pe afetul tunului … De altfel, nu am auzit pe nimeni să zică despre militari că au solde nesimţite. Pentru că nimeni nu vrea să îi supere pe militari, atâta vreme cât este nevoie de ei în societate şi ceea ce fac ei nu este la îndemâna oricui, fie că nu vor, fie că nu pot alţii să facă ce fac ei, militarii.
    Însă, dragă civilule, când eu, ofiţerul, nu îţi mai sunt de folos, când am ieşit la pensie se schimbă treaba! De noi, ăştia, pensionarii, nu mai ai nevoie, nu-i aşa? Şi, parcă, ne plăteşti prea degeaba o pensie nesimţită. Şi, în plus, ţi se pare că trăim cam mult după ce am ieşit la pensie, la o vârstă mult prea fragedă. Dacă eşti cinstit cu tine însuţi şi dacă ţi-a mai rămas un pic de ruşine din aia ancestrală, din care este alcătuit mortarul construcţiei societăţii româneşti, atunci poate te opreşti o clipă şi asupra acestui adevăr, că noi doi nu am fost, nu suntem şi nu vom putea fi niciodată egali, nici ca membri ai societatii, nici ca pensionari.
    Cu cele mai bune gânduri,
    Ofiţerul român în rezervă sau în retragere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here