2. Actul UE privind reziliența operațională digitală (DORA)
Regulamentul DORA nr. 2554/2022, în vigoare din 16 ianuarie 2023 și aplicabil din 17 ianuarie 2025, are scopul de a întări securitatea IT a instituțiilor financiare, precum băncile și companiile de asigurări, pentru a preveni întreruperile operaționale care ar putea afecta economiile întregi. Atacurile cibernetice sofisticate pot declanșa efecte în lanț, punând în pericol stabilitatea piețelor financiare. DORA asigură că sectorul financiar poate face față oricărei amenințări digitale, protejând infrastructura critică. DORA se aplică instituțiilor financiare, precum băncile, firmele de investiții și asigurări, dar și furnizorilor de servicii TIC care sunt esențiali pentru sectorul financiar. DORA acoperă managementul riscurilor TIC, testarea digitală a rezistenței operaționale, raportarea incidentelor majore, supravegherea furnizorilor terți critici. Autoritățile Europene de Supraveghere (EBA, ESMA, EIOPA) monitorizează aplicarea regulamentului și supraveghează furnizorii critici de servicii TIC, asigurându-se că sectorul financiar rămâne rezilient în fața riscurilor digitale.3. Cyber Resilience Act (CRA) – Reguli mai stricte pentru securitatea produselor digitale
Regulamentul CRA (nr. 2847/2024) stabilește cerințe de securitate cibernetică pentru produsele hardware și software vândute în UE, punând accent pe reducerea riscurilor de securitate pe tot parcursul ciclului de viață al acestora. Produsele digitale devin ținte tot mai frecvente ale atacurilor cibernetice, iar CRA protejează consumatorii și afaceri, ridicând standardele de securitate pentru a preveni costuri economice mari. Principalele obligații ale CRA- Securitate continuă: Producătorii trebuie să asigure actualizări de securitate pe durata vieții produselor.
- Evaluare obligatorie: Produsele critice pentru securitate cibernetică vor fi certificate înainte de a fi vândute.
- Marcajul CE: Indică produsele care respectă cerințele CRA, simplificând identificarea celor sigure.
4. Actul UE privind Inteligența Artificială (AI)
Regulamentul (UE) 2024/1689, cunoscut ca Actul UE AI, stabilește norme pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale (IA) în UE, protejând sănătatea, siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor. De ce este important? Actul asigură adoptarea unor tehnologii AI fiabile, minimizând riscurile pentru societate, iar sistemele de IA vor fi reglementate pe patru nivele de risc: inacceptabil, ridicat, limitat și minim. Sisteme de risc ridicat Printre aplicațiile IA cu risc ridicat se numără:- Infrastructuri critice (transporturi, energie)
- Educație și recrutare (notarea examenelor, selecția CV-urilor)
- Sănătate (chirurgie asistată de IA)
- Servicii financiare (evaluarea bonității)
- Aplicații în justiție și securitate (analiza probelor, controlul migrației)
- Manipulează comportamentele persoanelor (de exemplu, jucării care încurajează comportamente periculoase)
- Clasifică oameni pe baza caracteristicilor personale (ex: scor social)
- Folosesc recunoașterea facială în timp real sau analize predictive în activitățile polițienești.
5. Regulamentul de înființare a Rețelei și a Centrului european de competențe privind securitatea cibernetică (ECCC) – cu sediul la București.
Regulamentul (UE) 2021/887 a creat ECCC, cu sediul la București, și Rețeaua de Centre Naționale de Coordonare (CNC), esențiale pentru protejarea securității cibernetice în Uniunea Europeană, activând din 28 iunie 2021. Obiectivele ECCC ECCC sprijină cercetarea, dezvoltarea infrastructurii digitale și apărarea cibernetică, având ca scop crearea unui mediu digital sigur și inovator. Împreună cu CNC-urile din fiecare stat membru, ECCC asigură colaborarea între statele UE și sectorul privat pentru o securitate cibernetică mai robustă. Finanțare și programe ECCC beneficiază de fonduri prin programele „Europa Digitală” (1,3 miliarde EUR) și „Orizont Europa” (119 milioane EUR în 2023/2024), concentrându-se pe întărirea măsurilor de securitate cibernetică și protecția infrastructurilor digitale.6. Regulamentul UE privind ENISA și certificarea securității cibernetice
Regulamentul (UE) 2019/881 întărește securitatea cibernetică în două direcții majore: Rolul ENISA: Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică (ENISA) devine un organism independent cu mandat permanent, sprijinind statele membre și instituțiile UE în combaterea amenințărilor cibernetice. Certificarea europeană în securitate cibernetică: Produsele și serviciile TIC sunt evaluate și certificate pentru a garanta un nivel ridicat de siguranță digitală, pe trei nivele: de bază, substanțial și ridicat. ENISA contribuie la prevenirea și detectarea amenințărilor, susține echipele naționale CSIRT și promovează colaborarea în securitatea cibernetică la nivel UE. De asemenea, dezvoltă certificarea europeană pentru produsele și serviciile TIC, înlocuind sistemele naționale și creând un cadru unic la nivelul Uniunii.7. Regulamentul eIDAS - Identificare Electronică, Autentificare și Servicii de Încredere
eIDAS (Regulamentul (CE) 910/2014) oferă un cadru legal pentru utilizarea serviciilor de identificare electronică și de încredere, asigurând validitatea juridică a tranzacțiilor digitale, similar celor pe suport de hârtie. ENISA sprijină implementarea eIDAS prin recomandări tehnice, promovarea interoperabilității și creșterea conștientizării asupra beneficiilor identității digitale. eIDAS 2.0 Noua versiune, eIDAS 2.0 (Reg. 1183/2024), adaugă servicii de încredere pentru tranzacții digitale sigure, inclusiv semnătura digitală, sigilii electronice, autentificarea site-urilor web și identificarea electronică la distanță. Portofele Digitale și Identități Reutilizabile Introducerea Portofelului European de Identitate Digitală (EUDI Wallet), care permite gestionarea sigură a documentelor oficiale, protejează datele personale prin criptografie și tehnologia blockchain. Securitatea Cibernetică a eIDAS Securitatea este esențială pentru eIDAS 2.0. Măsurile includ criptare avansată, autentificare strictă și monitorizare continuă, pentru protejarea datelor personale și combaterea atacurilor cibernetice. Interoperabilitatea între statele membre eIDAS 2.0 garantează interoperabilitatea identităților digitale în UE, prin protocoale standardizate și cooperare transfrontalieră, reducând barierele birocratice.Bonus: Comunitatea cibernetică
Un aspect interesant al securității cibernetice în constituie colaborarea în cadrul comunitățiilor cibernetice, care include diverse organizații și inițiative. Centrele de schimb de informații și analiză (ISAC-uri) facilitează colaborarea între sectoarele economiei pentru a întări securitatea. Comisia Europeană contribuie activ prin Centrul Comun de Cercetare (JRC), care a dezvoltat o taxonomie de securitate cibernetică, standardizând astfel terminologia utilizată în domeniu. De asemenea, Organizația Europeană pentru Securitate Cibernetică (ECSO), creată în 2016, sprijină parteneriatele public-private și reunește peste 250 de membri din industria și cercetarea în securitate cibernetică. Un alt punct esențial este promovarea diversității, în special a femeilor, în acest sector. Comisia a înființat Registrul Women4Cyber, pentru a susține vizibilitatea femeilor talentate și a le încuraja participarea activă în domeniul securității cibernetice.