Potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul oficial al Curţii Constituţionale (CCR) în data de 16.07.2020, “CCR, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispozițiile art.164 alin.(1) din Codul civil sunt neconstituționale”.
CCR a reținut încălcarea prevederilor constituționale ale art.1 alin.(3), art.16 și art.50, astfel cum se interpretează potrivit art.20 din Constituție și prin prisma art.12 din Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
În motivarea soluției de admitere pronunțate, CCR a reținut, în esență, că măsura de ocrotire a punerii sub interdicție judecătorească prevăzută de art.164 alin.(1) din Codul civil nu este însoțită de suficiente garanții care să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Aceasta nu ține cont de faptul că pot exista diferite grade de incapacitate și nici de diversitatea intereselor unei persoane, nu se dispune pentru o perioadă determinată de timp și nu este supusă unei revizuiri periodice.
Prin urmare, CCR a reținut că orice măsură de ocrotire trebuie să fie proporțională gradului de capacitate, să fie adaptată la viața persoanei, să se aplice pentru cea mai scurtă perioadă de timp, să fie revizuită periodic și să țină cont de voința și preferințele persoanelor cu dizabilități.
De asemenea, la reglementarea unei măsuri de ocrotire, legiuitorul trebuie să țină cont de faptul că pot exista diferite grade de incapacitate, iar deficiența mintală poate varia în timp. Lipsa capacității psihice sau a discernământului poate lua diferite forme, spre exemplu totală/parțială sau reversibilă/ireversibilă, situație care reclamă instituirea unor măsuri de ocrotire adecvate realității și care, însă, nu se regăsesc în reglementarea măsurii interdicției judecătorești.
Prin urmare diferitelor grade de dizabilitate trebuie să le fie atașate grade de ocrotire corespunzătoare, legiuitorul în reglementarea măsurilor juridice trebuind să identifice soluții proporționale. O incapacitate nu trebuie să conducă la pierderea exercițiului tuturor drepturilor civile, ci trebuie analizată în fiecare caz în parte.
Orice persoană trebuie să fie liberă să acționeze în vederea dezvoltării personalității sale, statul, în virtutea caracterului său social, având obligația de a reglementa un cadru normativ care să asigure respectarea individului, deplina exprimare a personalității cetățenilor, a drepturilor și libertăților lor, a șanselor egale, având ca rezultat respectarea demnității umane.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat CCR, în speță Tribunalul Buzău – Secția I civilă.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Care este conţinutul textului de lege analizat de CCR?
Art.164 alin.(1) din Codul civil :Persoana care nu are discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub interdicție judecătorească.
Ce efecte produce Decizia CCR din data de 16.07.2020 mai sus amintită?
În condiţiile declarării ca neconstituţionale a soluției legislative cuprinsă în art.164 alin.(1) din Codul civil, se impune şi constatarea efectelor deciziei CCR în urma admiterii respectivei excepţii de neconstituţionalitate.
Potrivit art.147 alin.1 din Constituţie, „Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art.147 alin.4 din Constituţie: „Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”
Concluzionând, ce trebuie să înţeleagă cititorul urmare a pronunţării Deciziei respective?
În intervalul de la data pronunţării deciziei CCR ( 16.07.2020) până la data publicării deciziei respective în Monitorul Oficial al României trebuie respectate încă prevederile cuprinse în art. 164 alin.(1) din Codul civil .
De la data publicării deciziei respective în Monitorul Oficial al României, aceasta este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.
Un interval de 45 de zile de la data publicării respectivei decizii a CCR în Monitorul Oficial al României dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale, în speţă art. 164 alin.(1) din Codul civil , sunt suspendate de drept, ceea ce înseamnă practic că ele nu mai sunt aplicabile. Tot în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, pot pune de acord prevederile neconstituţionale- în speță art. 164 alin.(1) din Codul civil, cu dispoziţiile Constituţiei.
După intervalul de 45 de zile de la data publicării respectivei decizii a CCR în Monitorul Oficial al României dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale, în speţă , îşi încetează efectele juridice dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu au pus de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei.
