Camera Deputaţilor a adoptat, joi seara, proiectul privind carantinarea şi izolarea cu 266 voturi pentru, 11 contra şi 8 abţineri. Potrivit articolelor adoptate, legea reglementează unele măsuri necesare în domeniul sănătăţii publice cu caracter temporar, în situaţii de risc epidemiologie şi biologic pentru prevenirea introducerii şi limitarea răspândirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul naţional.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, Senatul fiind forul decizional.

Proiectul  cuprinde  definirea mai multor termeni. De exemplu carantina persoanelor este o “măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, constând în separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau în locaţia declarată de către persoana carantinată stabilită prin decizie motivată a Direcţiei de Sănătate Publică pentru fiecare persoană identificată, decizie care va conţine menţiuni cu privire la data şi emitentul actului, numele şi datele de identificare ale persoanei carantinate, durata măsurii şi calea de atac prevăzută de lege”.

Izolarea este “măsura care constă în separarea fizică a persoanelor afectate de o boală infectocontagioasă sau a persoanelor purtătoare ale unui agent patogen, la domiciliu sau într-o unitate sanitară, în vederea monitorizării stării de sănătate şi/sau aplicării unui tratament pe baza consimţământului persoanelor şi numai dacă acest tratament se impune, în scopul vindecării şi reducerii gradului de contagiozitate”.

Textul adoptat mai prevede şi carantina persoanelor în spaţii special desemnate, la domiciliu sau la o locaţie declarată, se instituie pe baza datelor ştiinţifice oficiale, cu privire la persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, care sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele competente în domeniu sau au intrat în contact direct cu persoane confirmate cu o boală infectocontagioasă.

Persoanele care nu au respectat măsura de carantină la domiciliu sau în locaţia declarată au obligaţia de a suporta cheltuielile carantinării în spaţiile special desemnate.

Măsurile de izolare se aplică pentru persoanele bolnave, cu semne şi simptome sugestive sau purtătoare ale agentului patogen.

Pentru persoanele asimptomatice, purtătoare de agent patogen, izolarea se va realiza la domiciliu sau locaţia declarată, cu excepţia situaţiilor în care, pe baza datelor ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate, se impune izolarea acestor persoane în unităţile sanitare, prevăzute prin hotărâre a Guvernului.

Anumite amendamente se referă la procedura de contestare a măsurilor de carantinare şi izolare. Astfel, judecarea acţiunilor introduse împotriva actelor administrative se face de urgenţă şi cu precădere. Soluţionarea cauzei se face cu audierea reclamantului, cu excepţia situaţiei în care starea sănătăţii acestuia nu o permite. Audierea reclamantului se realizează printr-un mijloc de telecomunicare audio-vizuală care permite asigurarea identităţii părţilor şi garantează securitatea, integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii.

Textul adoptat se referă şi la detaşarea personalului pentru îngrijirea pacienţilor infectaţi. “Pe durata instituirii măsurilor în domeniul sănătăţii publice, în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, conducătorii instituţiilor implicate pot dispune detaşări pe durată limitată, de maximum 30 de zile, a personalului medical, paramedical şi auxiliar specializat, prin ordin al ministrului Sănătăţii, al comandantului acţiunii sau, după caz, al conducătorului instituţiei. Solicitarea detaşării personalului se face de către Direcţia de Sănătate Publică sau Inspectoratul de Stat pentru Situaţii de Urgenţă din judeţul în care s-a constatat deficitul de personal. Pe perioada detaşării sunt asigurate cazarea, masa şi transportul detaşatului din bugetul instituţiei care beneficiază de serviciile personalului detaşat, al unităţii administrativ-teritoriale sau al Ministerului Sănătăţii, după caz. Ordinul de detaşare poate fi atacat, în termen legal, la instanţa de contencios administrativ”.

Textul adoptat se referă şi la concediul și indemnizația pentru carantină. Acestea se acordă asiguraților cărora li se interzice continuarea activității, care nu poate fi realizată de la domiciliu, din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de Direcția de Sănătate Publică.

Certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curant pe baza certificatului eliberat de organele  de specialitate ale direcțiilor de sănătate publică.

În caz de carantină, certificatele de concediu medical se pot elibera la o dată ulterioară, dar numai pentru luna încurs  sau luna anterioară.

Durata concediilor medicale pentru carantină nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecțiuni.

În situația în care durata perioadei de carantină stabilită de organele de specialitate ale direcțiilor de sănătate publică depășește 90 de zile nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru carantină reprezintă 100% din baza de calcul stabilită potrivit legii și se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, Senatul fiind forul decizional.

www.lege5.roRapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României

LEAVE A REPLY

Adaugă comentariu!
Adaugă nume aici