Un recent proiect de lege, iniţiat de Ministerul muncii, urmăreşte unificarea beneficiilor de asistenţă socială într-un singur indicator, dat de venitul minim de inserţie destinat familiilor cu venituri scăzute.

Proiectul a fost lansat în dezbatere publică, pe data de 9 octombrie, în temeiul obligaţiei de transparenţă decizională şi ar urma să se aplice de la 1 iulie 2017, odată cu abrogarea reglementărilor actualeîn materie.

Proiectul de lege îşi propune, ca impact social, sprijin focalizat a celor mai sărace categorii de populaţie, majorarea beneficiului social acordat în special pentru familia cu copii, stimularea participării şcolare a copiilor de vârstă şcolară, precum şi stimularea participării active pe piaţa muncii a persoanelor apte de muncă beneficiare.

Ce se urmăreşte prin proiectul de lege?

Pe fond, venitul minim de inserţie ar urma să înlocuiască cele trei beneficii sociale actuale – venitul minim garantat (VMG), alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei.

Prin introducerea unui singur program se va face o singură testare de venituri şi bunuri, ceea ce va eficientiza funcţionarea sistemului atât din punctul de vedere al costurilor administrative, cât şi prin reducerea fraudelor şi erorilor. Se urmăreşte re-responsabilizarea beneficiarului venitului minim de inserţie, prin condiţionarea acordării beneficiilor de participarea şi rezultatele şcolare ale copiilor şi de căutarea activă a unui loc de muncă în cazul părinţilor. Iniţiatorul are în vedere şi:

  • reducerea/eliminarea dependenţei sociale faţă de sistemul de asistenţă socială;
  • monitorizarea şi simplificarea procedurilor pentru obţinerea drepturilor sociale solicitate;
  • reducerea numărului de prestaţii sociale şi a cuantumului prestaţiei;
  • posibilitatea de a creşte ponderea serviciilor sociale.

Conform Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, venitul minim de inserţie este destinat asigurării nivelului de trai minimal definit ca limita exprimată în lei care asigură nevoile de bază cum ar fi: hrană, îmbrăcăminte, igienă personală şi menţinerea şi salubrizarea locuinţei.

Venitul minim de inserţie este format din componentele necesare pentru acoperirea diverselor situaţii în care se pot afla familiile/persoanele singure, cum ar fi:

  • asigurarea unui nivel minim de trai;
  • susţinerea familiilor cu copii, în special de vârstă şcolară;
  • combaterea sărăciei energetice;
  • stimularea ocupării pentru persoanele apte de muncă din familiile beneficiare, altele decât cele reglementate de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă;
  • asigurarea sănătăţii prin plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate (drept acordat şi în prezent);
  • alte facilităţi – cum ar fi poliţa de asigurare a locuinţei (drept acordat şi în prezent);
  • sprijin pentru depăşirea unor situaţii punctuale care pot conduce la riscul excluziunii sociale şi care pot fi de natura calamităţilor naturale, incendiilor, pierderea locuinţei, afecţiuni ale sănătăţii care necesită tratamente costisitoare sau a căror tratare nu este acoperită integral de asigurarea socială de sănătate.

În acest sens, proiectul de lege reglementează instituirea venitului minim de inserţie, ca beneficiu de asistenţă socială acordat familiilor şi persoanelor singure aflate în situaţie de dificultate, în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei şi riscului de excluziune socială.

Categoriile de ajutoare financiare, componente ale venitului minim de inserţie, ar urma să fie următoarele:

  • ajutor social – ajutorul financiar acordat familiilor ale căror venituri se situează sub pragul de sărăcie severă, pentru asigurarea necesităţilor zilnice de viaţă;
  • alocaţie pentru familia cu copii – ajutorul financiar acordat familiilor care au în întreţinere unul sau mai mulţi copii, în scopul prevenirii sărăciei copilului şi stimulării participării acestuia în sistemul de educaţie;
  • supliment pentru locuire – ajutorul financiar acordat ca măsură de combatere a sărăciei energetice, destinată consumatorilor vulnerabili, în scopul acoperirii integrale sau parţiale a cheltuielilor cu încălzirea locuinţei în perioada sezonului rece;
  • stimulente – măsuri speciale de stimulare pentru participarea la serviciile de educaţie, de sănătate sau de ocupare, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei;
  • facilităţi contributive – transferuri financiare pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de beneficiari ai măsurilor prevăzute de prezenta lege;
  • alte drepturi accesorii – transferuri financiare pentru plata unor măsuri obligatorii reglementate în legi speciale, respectiv asigurarea obligatorie a locuinţei;
  • ajutoare sociale comunitare şi de urgenţă – ajutoare financiare şi/sau în natură, destinate sprijinirii familiei/persoanei singure pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară şi care pot fi de natura calamităţilor naturale, incendiilor, pierderea locuinţei, afecţiuni ale sănătăţii care necesită tratamente costisitoare sau care nu sunt acoperite integral de asigurarea socială de sănătate, precum şi alte situaţii de nevoie punctuale.

Categoriile de beneficiari sunt, din perspectiva proiectului:

  • familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, care au domiciliul sau reşedinţa în România;
  • familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul unităţilor administrativ teritoriale în care trăiesc;
  • familiile şi persoanele singure care nu au cetăţenie română, pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reşedinţa în România.

Baza de calcul. Proiectul de act normativ stabileşte limitele maxime de venituri până la care se acordă componentele venitului minim de inserţie.

1. Se ajustează venitul care revine fiecărui membru al familiei prin utilizarea coeficienţilor de echivalenţă, pe baza modelelor utilizate în Uniunea Europeană. Coeficienţii de echivalenţă sunt 1 – pentru persoana singură sau primul adult al familiei şi 0,5 pentru fiecare altă persoană din familie, adult sau copil. Venitul net lunar ajustat reprezintă suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienţilor de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei;

2. Se stabilesc limitele de venituri pentru fiecare componentă a venitului minim de inserţie astfel:

  • 260 lei venit net lunar ajustat– până la care se acordă ajutorul social;
  • 700 lei venit net lunar ajustat – până la care se acordă alocaţia pentru familia cu copii;
  • 700 lei venit net lunar ajustat – până la care se acordă suplimentul pentru locuire, respectiv ajutorul pentru încălzire.

Cuantumul şi condiţiile principale pentru acordarea componentelor venitului minim de inserţie:

a) ajutorul social:

  • limită maximă venit net lunar ajustat = 260 lei;
  • deducerea unui procent de 50% din veniturile formale şi din agricultură dar nu mai mult de 400 lei/familie;
  • se va calcula ca şi în prezent prin diferenţa dintre plafonul maxim rezultat din înmulţirea coeficienţilor de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei şi venitul total al familiei;
  • se menţin condiţionalităţile referitoare la legătura cu serviciile de ocupare şi munca în folosul comunităţii;

b) alocaţie familială:

  • limită maximă venit net lunar ajustat = 700 lei
  • deducerea unui procent de 50% din veniturile formale şi din agricultură dar nu mai mult de 400 lei/familie;
  • alocaţie acordată în cuantum fix, în funcţie de numărul de copii din familie limitat la 4 copii (ca şi până acum);
  • cuantum stabilit în funcţie de numărul de copii din familie şi venitul net lunar ajustat cu repartizare pe două trepte de venituri;
  • se menţine condiţia de frecventare a cursurilor şcolare şi vor fi aplicate penalizări pentru copilul/copiii care nu merge la şcoală

c) suplimentul pentru locuire

  • limită maximă venit net lunar ajustat = 700 lei
  • se deduce 50% din veniturile formale şi din agricultură dar nu mai mult de 400 lei/familie;
  • calculul ajutorului se face potrivit formulei liniare – compensare procentuală din plafon maxim prevăzut de lege în raport cu veniturile pe adult echivalent.
  • pentru persoana singură cu vârsta de 60 şi peste limita venitului este de 1100 lei
  • cuantumul ajutorului reprezintă compensarea procentuală a cheltuielilor pentru încălzire, aplicată la limita maximă, stabilită după cum urmează:

– la valoarea de referinţă a ajutorului lunar pentru energie termică furnizată în sistem centralizat, calculat în limita consumului mediu lunar/număr camere/zonă de temperatură şi de preţul gigacaloriei;

– la valoarea de referinţă a ajutorului lunar pentru gaze naturale (de 250 lei);

– la valoarea maximă a ajutorului pentru energie electrică (de 240 lei);

– la valoarea maximă a ajutorului pentru combustibili solizi sau petrolieri (de 80 lei).

Ai nevoie de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI.

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here