11 Decembrie, 2019

Legislaţie: O.G. nr. 1/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul impozitelor şi taxelor locale

Ordonanţa Guvernului nr. 1 din 9 ianuarie 2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul impozitelor şi taxelor locale, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 9 ianuarie 2013 (M.Of. 18/2013) În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. I.3. din Legea nr. 1/2013 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță. Articol unic. -  (1) Pentru anul 2013, prin derogare de la prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, autoritățile administrației publice locale pot adopta hotărâri privind reducerea nivelurilor valorilor impozabile, impozitelor și taxelor locale prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.309/2012 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale și alte taxe asimilate acestora, precum și amenzile aplicabile începând cu anul 2013, cel mult până la nivelurile prevăzute prin hotărârile autorităților administrației publice locale respective, adoptate de către acestea pentru anul 2012. (2) Hotărârile ...

continuare →

UPDATE: Soluţii practice de rezolvare a problemelor legate de „indexarea” şi „majorarea” impozitelor şi taxelor locale

Într-un material anterior am început să dezbatem problematica neajunsurilor din cadrul prevederilor legale prin care se reglementează „indexarea” şi „majorarea” impozitelor şi taxelor locale, oferind, totodată, şi o serie de soluţii practice de rezolvare. Este cunoscut faptul că orice text de lege poate fi interpretat şi aplicat corect, „în litera şi spiritul legii”, numai în condiţiile în care acesta este elaborat pe baza unor noţiuni clare şi precise, care nu lasă loc la ambiguităţi, la interpretări diferite, contradictorii. Identificarea şi eliminarea acestor neajunsuri este esenţială atât pentru stabilirea măsurilor care trebuie adoptate pentru îmbunătăţirea reglementărilor respective, cât şi pentru a asigura interpretarea şi aplicarea corectă a oricărei prevederi legale. În articolul de faţă continuăm tratarea acestor aspecte. Sublinierile din textele de lege aparţin autorului şi au scopul de a evidenţia aspectele esenţiale care trebuie avute în vedere în clarificarea problemelor în discuţie. * Nota nr. 5 la pct. 222 alin. ...

continuare →

Exemple şi precizări cu privire la efectuarea indexărilor şi a majorărilor impozitelor şi taxelor locale (I)

Pentru a se înţelege corect şi pe deplin problema indexării şi a majorării impozitelor şi taxelor locale se prezintă şi următoarele exemple, cu precizările clarificatoare. Aceste exemple au ca scop înţelegerea problemei în discuţi, şi nu prezentarea aspectelor tehnice şi metodologice, foarte complicate, de calcul a impozitului. Spre exemplu, la clădiri, valoarea impozabilă se determină în funcţie de un număr foarte mare de elemente-criteriu (prezentate în tabele pe mai multe pagini), precum: suprafaţa; dacă are sau nu instalaţie electrică, de apă, de canalizare, de încălzire, felul pereţilor: din beton, din cărămidă, din piatră, din vălătuci etc,); dacă are încăperi la subsol, la demisol, la mansardă, dacă acestea sunt utilizate ca locuinţă sau nu etc. Considerăm că valoarea impozabilă a unei clădiri este de 10.000 de lei. În anul 2012, prin Hotărâre a Guvernului s-a adoptat, pentru anii 2013, 2014 şi 2015, indexarea impozitelor şi taxelor locale cu cota de 16,5%. Indexarea, ...

continuare →

Indexarea impozitelor şi taxelor locale

Indexarea impozitelor şi taxelor locale este prevăzută prin art. 292 din Codul fiscal, se iniţiază în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Aspecte referitoare la indexarea impozitelor şi taxelor locale: * este obligatorie pentru toate consiliile locale; * hotărâre a Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale (prevăzută la art. 292 din Codul fiscal) se emite o dată la 3 ani; * se aplică numai pentru cei 3 ani fiscali pentru care s-a aprobat; * se adoptă: - în primul an, din „o dată la 3 ani”, până la data de 30 aprilie (data de 30 aprilie fiind prevăzută prin art. 292 din Codul fiscal); - în ceilalţi 2 ani, din „o dată la 3 ani”, nu se emite hotărâre a Guvernului cu indexarea impozitelor şi taxelor locale (prevăzută la art. 292 din Codul fiscal); * se aplică efectiv: ...

continuare →

Precizări cu privire la distincţia dintre „indexarea” şi „majorarea” impozitelor şi taxelor locale şi la modul de efectuare al acestora

Frecvent se constată că se abordează problema ”indexării” şi a „majorării” impozitelor şi taxelor locale fără a se cunoaşte distincţia dintre acestea, prevederile legale care le reglementează şi metodologia practică şi legală de aplicare a lor. Clarificarea problemei în discuţie este deosebit de importantă pentru: - Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Guvern, care au obligaţia să iniţieze şi, respectiv să aprobe, hotărârea Guvernului cu aplicarea indexării; - primari, consilierii locali şi pentru aparatul de specialitate din subordinea consiliilor locale cu atribuţii pe linie de impozite şi taxe locale, care au obligaţia aplicării în practică atât a „indexării” cât şi  „majorării” impozitelor şi taxelor locale; - politicieni, parlamentari şi guvernanţi pentru a nu mai comite numeroase şi grave erori în abordarea problemelor privind„indexarea” şi „majorarea” impozitelor şi taxelor locale. Ori, în condiţiile în care aceste abordări, greşite, se fac de politicieni, parlamentari şi guvernanţi şi în mass-media, în ...

continuare →

Reglementări fiscale privind contractul de fiducie

Dintre modificările aduse la Codul fiscal de Ordonanţa Guvernului nr. 30/2011, în vigoare de la 5 septembrie a.c., semnalăm noutăţile privitoare la contractul de fiducie, introdus în Codul civil care urmează să intre în vigoare la 1 octombrie. Instituţie nouă în Codul civil român, fiducia este operaţiunea juridică prin care unul sau mai mulţi transferă drepturi reale, drepturi de creanţă, garanţii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, către unul sau mai mulţi fiduciari care le exercită cu un scop determinat, în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcătuiesc o masă patrimonială autonomă, distinctă de celelalte drepturi şi obligaţii din patrimoniile fiduciarilor. Părţile în contractul de fiducie sunt constituitorul, care poate fi orice persoană fizică sau juridică, şi fiduciarii care pot fi numai instituţiile de credit, societăţile de investiţii şi de administrare a investiţiilor, societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de ...

continuare →