23 Octombrie, 2019

Prejudicierea contribuabililor prin modul în care este stabilit şi se aplică termenul de prescripţie

1. Precizări preliminare Pentru a se înţelege corect şi pe deplin problema în discuţie, se impun următoarele precizări cu privire (1) la legislaţia în materie de prescripţie, şi (2) la modul de aplicare a acesteia de către organele fiscale şi de justiţie.1. Începând cu 21 aprilie 1958 a intrat în vigoare „Decretul nr. 167 din 10 aprilie 1958 privitor la prescripţia extinctivă”. Decretul nr. 167/1958 a fost abrogat, începând cu 1 octombrie 2011, prin art. 230 din „Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil”.2. Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală.3. Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.4. Prin art. 91 şi art. 23 din Codul de procedură fiscală se dispune clar, precis şi la modul imperativ:„Art. 91. Obiectul, termenul şi momentul de la care începe să curgă ...

continuare →

Data la care se sfârşeşte termenul de prescripţie pentru obligaţiile fiscale

În activitatea practică există, de mai mult timp, serioase neclarităţi şi controverse cu privire la „ziua în care se sfârşeşte perioada de prescripţie în cazul în care aceasta începe la 1 ianuarie a unui an”.Pentru a se înţelege corect şi pe deplin această problemă, trebuie avute în vedere următoarele prevederi legale:1. Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală:„Art. 91. Obiectul, termenul şi momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului de stabilire a obligaţiilor fiscale(1) Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.(2) Termenul de prescripţie a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel.[…]”.Din prevederile art. 91 alin. (2) din Codul de procedură ...

continuare →

Data de la care începe să curgă termenul de prescripţie pentru obligaţiile fiscale (II)

3) Despre un caz concret, din activitatea practică, prin care un organ fiscal a stabilit, cu valoare de principiu, data de la care începe să curgă termenul de prescripţie, de 5 ani, pentru obligaţiile fiscale. Din art. 23 al O.G. nr. 92/2003 rezultă cu claritate că „baza de impozitare” este cea care dă naştere (generează) creanţe fiscale, obligaţii fiscale şi acte de administrare fiscală.Ori, pentru veniturile obţinute în anul 2003, momentul constituirii bazei de impunere (care a generat aceste venituri) îl constituie luna din anul 2003 în care s-au obţinut veniturile respective.Întrucât prin art. 91 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 termenul de prescripţie începe să se calculeze (să curgă) de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală, pentru calculul termenului de prescripţie momentul constituirii bazei de impunere şi momentul în care s-a născut creanţa fiscală este tratat la nivel de an.Pentru baza de impunere ...

continuare →

Data de la care începe să curgă termenul de prescripţie pentru obligaţiile fiscale (I)

1) Temeiul legal în stabilirea datei de la care începe să curgă termenul de prescripţie, de 5 ani, pentru obligaţiile fiscale.Prin „Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală” se dispune clar, precis şi la modul imperativ:„Art. 91. Obiectul, termenul şi momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie a dreptului de stabilire a obligaţiilor fiscale(1) Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel.(2) Termenul de prescripţie a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală potrivit art. 23, dacă legea nu dispune altfel. […]”„Art. 23. Naşterea creanţelor şi obligaţiilor fiscale(1) Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de ...

continuare →

Reglementări ale Uniunii Europene cu privire la prescripţie (III)

10. Regulamentul (CE) nr. 392/2009 din 23 aprilie 2009 privind răspunderea în caz de accident a transportatorilor de persoane pe mare (Text cu relevanţă pentru SEE). Art. 16. Termenul de prescripţie a acţiunilor(1) Orice acţiune pentru daune intentată în urma decesului sau a vătămării corporale a unui pasager sau a pierderii sau deteriorării bagajelor se prescrie după doi ani.(2) Termenul de prescripţie se calculează după cum urmează:(a) în caz de vătămare corporală, începând de la data debarcării pasagerului;(b) în caz de deces intervenit în timpul transportului, începând de la data când pasagerul ar fi trebuit să debarce, iar în caz de vătămare corporală survenită în timpul transportului şi în urma căreia pasagerul a decedat după debarcare, începând de la data decesului, cu condiţia ca acest termen să nu depăşească trei ani de la data debarcării;(c) în caz de pierdere sau deteriorare a bagajelor, începând de la data debarcării sau de la data ...

continuare →

Reglementări ale Uniunii Europene cu privire la prescripţie (II)

5. Regulamentul (CE, Euratom) nr. 478/2007 din 23 aprilie 2007 de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2.342/2002 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene. (10) În ceea ce priveşte recuperarea datoriilor, având în vedere termenul general de cinci ani stabilit în regulamentul financiar pentru prescrierea datoriilor şi creanţelor Comunităţii, este necesar să se specifice regulile privind data de începere şi motivele întreruperii acestui termen de prescripţie, atât pentru instituţii, cât şi pentru terţii care au o creanţă exigibilă faţă de instituţii.40. Se introduce următorul articol 85b:„Art. 85b. Norme în materie de termene de prescripţie(Articolul 73a din regulamentul financiar)(1) Termenul de prescripţie pentru creanţele Comunităţilor faţă de terţi începe să curgă la expirarea termenului-limită comunicat debitorului în nota de debit, astfel cum se prevede la articolul 78 alineatul (3) litera (b).Termenul de prescripţie pentru creanţele terţilor ...

continuare →

Reglementări ale Uniunii Europene cu privire la prescripţie (I)

Cunoaşterea principalelor reglementări ale Uniunii Europene cu privire la prescripţie sunt deosebit de importante:1) pentru milioanele de români: care lucrează şi/sau care locuiesc în ţările Uniunii Europene; care au lucrat şi/sau care au locuit în ţările Uniunii Europene; care urmează să lucreze şi/sau să locuiască în ţările Uniunii Europene; care au sau urmează să aibă relaţii de muncă, de afaceri şi/sau de altă natură cu persoane din ţările Uniunii Europene;2) pentru cetăţenii români nemulţumiţi de modul în care se aplică anumite prevederi din legislaţia ţării noastre, inclusiv cu privire la prescripţie, fapt pentru care se adresează instanţelor U.E. în virtutea „efectului direct al dreptului european”  care permite unei persoane să invoce în mod direct o normă europeană în faţa unei instanţe naţionale sau europene. Principiul efectului direct garantează astfel aplicabilitatea unitară şi eficacitatea dreptului european în toate statele membre. Spre exemplu, prin art. 1 alin. (4) din Codul fiscal al ...

continuare →