21 Noiembrie, 2019

Efectele divorţului cu privire la raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori

Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că, în practica instanţelor de judecată, nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea dispoziţiilor noului Cod civil asupra cererilor referitoare la exercitarea autorităţii părinteşti ca urmare a divorţului, cereri formulate anterior datei de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a noului Cod civil, şi aflate, în prezent, pe rolul instanţelor de judecată în căile de atac.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizată cu recurs în interesul legii de Parchetul general care a arătat, în esenţă, că în ceea ce priveşte divorţul, aplicarea legii noi în cauzele în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a Codului civil este reglementată în art. 40 şi 42 din Legea nr. 71/2011, iar efectele divorţului se vor produce de la data pronunţării hotărârii de ...

continuare →

Despre divorţul prin acordul soţilor

Reglementările legislative referitoare la măsurile pentru accelerarea soluţionării proceselor privind divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă sau procedură notarială sunt prevăzute în art. II din Legea 202/2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 714 din 26 octombrie 2010. Conform legislaţiei, ofiţerul de stare civilă constată desfacerea căsătoriei, prin divorţ pe cale administrativă, dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi. Cererea de divorţ pe cale administrativă se face în scris, se depune şi se semnează personal de către ambii soţi, în faţa ofiţerului de stare civilă delegat de la primăria care are în păstrare actul de căsătorie sau pe raza căreia se află ultima locuinţă comună a soţilor. În cererea de divorţ soţii declară pe proprie răspundere că: - sunt de acord cu desfacerea căsătoriei; - nu au copii minori născuţi din căsătorie sau adoptaţi; - niciunul dintre soţi nu este ...

continuare →

Infidelitatea şi divorţul. Cum protejează femeile Noul Cod Civil?

Infidelitatea în căsnicie poate duce nu doar la despărţire, ci şi la faliment. Un articol din noul cod civil îi răzbună pe cei “încornoraţi” şi îi obligă pe infideli la plata de daune în cazul despărţirii. Legea îi protejează şi pe cei care şi-au promis să-şi unească destinele. Logodna a fost reglementată. Specialiştii în drept civil spun că s-au gândit la suferinţa oamenilor şi au decis ca aceasta să fie compensată în bani. La divorţ, daune morale vor fi plătie şi pentru violenţa fizică sau morală, consumul în exces de băuturi alcoolice sau părăsirea domiciliului. Nu doar pentru căsătorie, codul civil cere responsabilitate. Chiar şi în cazul logodnei, dacă unul dintre parteneri o rupe subit, celălalt poate să ceară despăgubiri în instanţă. Pentru dovedirea acestei legături, nu are nevoie de acte notariale, ci doar de martori. Magistraţii care au lucrat la noul cod civil susţin că au reglementat logodna, după ...

continuare →

Cum se stabileşte programul de vizită a unui minor în urma unui divorţ?

În cazul în care cei doi soţi au copii minori din căsătorie, odată cu procesul de divorţ, se va stabili şi: Încredinţarea minorilor către unul dintre părinţi sau către ambii (un minor către mama şi un alt minor către tata, de exemplu),  o pensie de întreţinere pentru minorul încredinţat unuia dintre părinţi, pe care urmează să o plătească lunar celălalt părinte şi un program de vizitare stabilit precis, care îi poate permite părintelui să îşi vadă copilul încredinţat celuilalt părinte, să aibă relaţii personale cu el, să se implice activ în creşterea şi educarea sa. Se stabileşte de către instanţă, de asemenea, un astfel de program de vizitare şi în cazul în care cei doi părinţi nu au fost niciodată căsătoriţi, dar tatăl a recunoscut copilul minor, fiind trecut ca atare în rubrica aferentă din certificatul de naştere al copilului. Dreptul de a avea relaţii personale cu copilul – Dreptul ...

continuare →

Cum este reglementată pensia de întreţinere

Nemulţumiri, ca cele din speţa pe care o prezentăm, apar frecvent, după divorţ, din partea părintelui rămas întreţinătorul legal al copiilor. Aici, însă, au fost atacate prevederi legale, iar soluţia pronunţată de Curtea Constituţională este interesantă. În finalul prezentării, semnalăm şi obligaţiile internaţionale asumate de România în materie de pensii de întreţinere. Într-o cauză civilă, aflată spre soluţionare la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti – Secţia civilă şi având ca obiect reducerea pensiei de întreţinere, reprezentanta legală a unui minor a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Codul familiei, pe considerentul prevederile de lege criticate înfrâng în mod vădit dispoziţiile constituţionale potrivit cărora copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi asistenţă în realizarea drepturilor lor. Autoarea criticii asupra prevederilor art. 44 şi 49 din Codul familiei a susţinut că: - este injustă reglementarea legală care dă posibilitatea unui părinte să solicite în faţa instanţelor ...

continuare →