24 Aprilie, 2019

Justiţie: Cine sunt candidaţii înscrişi pentru funcţia de judecător la CEDO?

După ce vinerea trecută s-a încheiat etapa de depunere a dosarelor de candidatură pentru obţinerea funcţiei de judecător reprezentant al României la CEDO, Ministerul Justiţiei a aunţat numele celor (doar) şapte persoane înscrise:Cristina Coteanu (doctor în drept, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei);Iulia Motoc (actual judecător la Curtea Constituţională a României);Bianca Guţan (doctor în drept, profesor la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu);Florin Streteanu (doctor în drept, actual decan al Facultăţii de Drept din Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca);Paul Vasilescu (doctor în drept, profesor al Facultăţii de Drept din Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca);Codrin Miron;Tudor Panţîru.Candidaţii înscrişi vor susţine un interviu în faţa Comisiei, care va avea loc în perioada 12-14 iunie 2013, la sediul Ministerului Justiţiei. Interviul  se va derula individual şi va urmări stabilirea experienţei profesionale a candidaţilor, a cunoaşterii jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului precum şi a aptitudinii de a face faţă provocărilor generate de reforma Curţii, de încărcătura rolului ...

continuare →

Reprezentanţii României la CEDO: Astăzi este ultima zi pentru depunerea candidaturilor

Persoanele interesate de ocuparea funcţiei de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) îşi mai pot depune dosarele de candidatură astăzi, 7 iunie, procedura de înscriere luând sfârşit la finalul acestei zile. Mandatul actualului reprezentant al României la CEDO (Corneliu Bîrsan) expiră în decembrie, iar Bucureştiul are obligaţia de a trimite trei noi propuneri până pe 26 iulie. Dosarele de candidatură se depun la Ministerul Justiţiei la secretariatul cabinetului ministrului justiţiei  (etaj 1, camera 7), în format hârtie şi electronic (CD) sau la adresa de email cedo@just.ro, cu confirmare de primire.* Ce condiţii trebuie să îndeplinească candidaţii?Potrivit reglementărilor legislative la nivel european, îşi pot depune candidatura persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:au vârsta sub 70 de ani;se bucură de înaltă prestanţă morală şi civică;întrunesc condiţiile de exercitare a unor înalte funcţiuni judiciare sau sunt jurişti cu reputaţie profesională recunoscută;au experiență în domeniul drepturilor omului;cunosc în mod activ cel puţin una dintre cele două ...

continuare →

Cum se vor alege reprezentanţii României la CEDO? Termene limită, dosarul şi condiţiile de candidatură

Guvernul a declanşat procedura de desemnare a celor trei candidaţi în numele României pentru funcţia de judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), persoanele interesate trebuind să îşi depună candidaturile până pe 7 iunie 2013, potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Justiţiei.Persoanele interesate îşi pot depune candidatura până la această dată, la Ministerul Justiţiei la secretariatul cabinetului ministrului justiţiei  (etaj 1, camera 7), în format hârtie şi electronic (CD) sau la adresa de email cedo@just.ro, cu confirmare de primire.* Ce condiţii trebuie să îndeplinească candidaţii?Potrivit reglementărilor legislative la nivel european, îşi pot depune candidatura persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:au vârsta sub 70 de ani;se bucură de înaltă prestanţă morală şi civică;întrunesc condiţiile de exercitare a unor înalte funcţiuni judiciare sau sunt jurişti cu reputaţie profesională recunoscută;au experiență în domeniul drepturilor omului;cunosc în mod activ cel puţin una dintre cele două limbi oficiale ale Curţii Europene a Drepturilor ...

continuare →

Reprezentanţii CEDO au convenit asupra proiectului privind Legea retrocedărilor. Consultă textul propunerii

În urma discuţiilor susţinute la Strasbourg cu reprezentanţii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), a fost convenit textul proiectului de lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România.Potrivit informaţiilor publicate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), în cadrul discuţiilor, reprezentanţii CEDO au făcut mai multe propuneri în legătură cu proiectul de lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, care, odată implementate, vor face legea eficientă şi uşor aplicabilă.Astfel, proiectul va fi prezentat Guvernului spre adoptare, după integrarea propunerilor din partea CEDO.* Cum arată proiectul până la ora actuală?Proiectul de act normativ, publicat pe pagina web a ANRP, prevede restituirea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. În cazul în care restituirea în natură nu mai este posibilă, se dispune aplicarea unei măsuri reparatorii de compensare prin puncte.Aceste dispoziţii se vor aplica ...

continuare →

CEDO a acceptat amânarea măsurilor generale de retrocedare, până pe 12 mai

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a acceptat amânarea până pe 12 mai, a aplicării măsurilor generale privind compensarea ori restituirea proprietăţilor confiscate de stat înainte de 1989.Potrivit unui comunicat emis miercuri, la Strasbourg, de către instituţia juridică europeană şi remis Agenţiei Agerpres de către Jaime Rodriguez, consilier în Departamentul de comunicare al Consiliului Europei, CEDO a acceptat cererea formulată de guvernul României, în acest sens.Pe 20 martie 2013, premierul Victor Ponta a anunţat că se va solicita prelungirea termenului pentru adoptarea unei legislaţii adecvate privind regimul restituirii proprietăţilor. Conform declaraţiilor susţinute de premier la sfârştul întâlnirii din acea dată cu secretarul general al Consiliului Europei (CoE), Thorbjorn Jagland, perioada de prelungire a termenului, stabilit iniţial pentru 12 aprilie, urma să fie de trei săptămâni, maximum o lună.Astfel, în dosarul “Maria Atanasiu şi alţii împotriva României”, Curtea a acceptat cererea guvernului de la Bucureşti privind prelungirea punerii în aplicare a ...

continuare →

Hotărâre CEDO: România trebuie să plătească 350.000 de euro pentru victimele Revoluţiei din 1989

România va trebui să plătească despăgubiri în valoare de 349.500 de euro pentru 72 de cetăţeni români victime sau rude ale unor victime ale represiunii comuniste împotriva manifestaţiilor începute la Timişoara în decembrie 1989. Această hotărâre a fost luată şi comunicată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg,  în cursul zilei de ieri, 26 martie 2013.Reclamanţii sunt victime sau moştenitori ai acestora în urma represiunii armate a demonstraţiilor care au început în Timişoara în seara de 16 decembrie 1989, împotriva regimului comunist condus de Nicolae Ceauşescu. Invocând în special art.2 (dreptul la viaţă) şi art.3 (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, reclamanţii au subliniat faptul că autorităţile competente nu au întreprins o anchetă efectivă cu privire la decesele apropiaţilor lor sau la relele tratamente cărora le-au fost supuşi ei înşişi în timpul reprimării manifestaţiilor anticomuniste de decembrie 1989 de la Timişoara.  ...

continuare →

CEDO: Refuzul executării hotărârilor definitive privind drepturile salariale şi eşalonarea lor sunt conforme Convenţiei

Prin decizia sa din data de 4 septembrie 2012, publicată la 18 septembrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins ca vădit neîntemeiate cererile reclamanţilor din cauza “Dumitru şi alţii împotriva României“, potrivit informaţiilor furnizate de JurisprudenţaCEDO.com În cauza precizată mai sus, reclamanţii invocau încălcarea articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil), respectiv a articolului 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie (dreptul de proprietate), prin aceea că autorităţile interne (i.e. Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice) au refuzat să pună în executare hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate de instanţele interne, hotărâri ce recunoşteau drepturi salariale restante. În motivarea hotărârii sale, CEDO a apreciat că echilibrul între interesele reclamanţilor şi interesul general al societăţii a fost menţinut, neputându-se reproşa Guvernului român că a refuzat să execute hotărârile interne ce recunoşteau reclamanţilor drepturi de natură patrimonială. CEDO a apreciat că eşalonarea plăţilor de către Guvern, ...

continuare →