În sfera relațiilor financiare publice apare frecvent cazul existenței obligațiilor reciproce între stat și unele persoane fizice/juridice. Numărul hotărârilor judecătorești prin care unele instituții, în calitate de reprezentante ale statului sunt obligate la acordarea unor despăgubiri, este apreciabil. Neexecutarea acestora în mod voluntar constituie motiv pentru începerea anevoioaselor și costisitoarelor executări silite. Implicațiile sunt intuibile, afectându-se, uneori grav, activitatea instituțiilor debitoare. Pe de altă parte, nu trebuie neglijat nici faptul că avem de-a face cu o majorare a cheltuielilor judiciare și de executare. Evident, soluția ar părea simplă: de moment ce în discuție e vorba de obligații reciproce, certe lichide și exigibile, deţinându-se (de către stat și diverși) ambele calități de creditor și debitor, să se recurgă direct și imediat la stingere prin compensare.Doar că rigorile impuse de regulile de administrare a bugetului de stat nu permit nici pe departe acest lucru. Mecanismul birocratic presupune existența unor resurse alocate în contul ...