18 August, 2017

Obligarea angajatorului la eliberarea adeverinței pentru sporuri și alte adaosuri salariale

Prin acţiunea introductivă de instanță reclamanta F.R. chemat-o în judecată pe pârâta SC S. SA şi a solicitat eliberarea adeverinței întocmite conform legii din care să rezulte toate sporurile şi adaosurile menţionate în statele de plată şi care au alcătuit salariul brut, respectiv ore de noapte, spor de vechime, spor muncă grea, acord, spor de muncă periculoasă, zilele lucrate sâmbăta duminica şi în sărbători legale, care au constituit baza contribuţiei sale de asigurări sociale de stat; reclamanta a solicitat şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat în esenţă că are nevoie de adeverinţa menţionată pentru ca sporurile indicate să îi fie luate în calcul pentru stabilirea pensiei. În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 40 alin. 2 lit. h şi art. 266 – 269 din Codul muncii.În dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat incuviintarea probei cu înscrisuri. Ce apărări concrete a formulat pârâta în cauză?Pârâta a ...

continuare →

VIDEO: Fluturaşul de salariu, obligatoriu sau nu?

Vorbim practic de un document cu titlu informativ care se eliberează angajatului şi se păstrează de către acesta. Nu există un model “clasic” al fluturaşului de salariu, însă în general el constituie un tip de copie a statului de plată... ...

continuare →

STUDIU DE CAZ: Din nou despre abaterile disciplinare și cercetarea disciplinară prealabilă

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta C.A. a chemat în judecată pârâta Universitatea din Oradea solicitând instanţei ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunţa, să constate nulitatea absolută a deciziei de concediere nr. 705/25.07.2008, să dispună reintegrarea ei pe postul avut anterior şi obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale, începând cu data desfacerii contractului de muncă şi până la reîncadrarea efectivă pe postul deţinut anterior, cu cheltuieli de judecată. În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că nulitatea deciziei de concediere se susţine deoarece angajatorul a convocat, în scris, pe salariat, arătând data, ora şi locul întrevederii, însă nu a precizat obiectul şi nici că este vorba despre o convocare în vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, astfel încât sancţiunea este nulitatea absolută. În caz contrar s-ar încălca dreptul la apărare al angajatului.S-a susţinut și că decizia de concediere este nulă şi datorită conţinutului ei, în care ...

continuare →