Un recent ordin al ministrului educaţiei naţionale priveşte organizarea şi funcţionarea de societăţi antreprenoriale studenţeşti în sistemul de învăţământ superior. Ordinul nr. 3262/2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 138/2017, merită unele lămuriri suplimentare. 

Ce sunt societăţile antreprenoriale studenţeşti?

Ordinul reglementează modul de organizare şi funcţionare a societăţilor antreprenoriale studenţeşti, denumite în continuare SAS, constituite ca structuri fără personalitate juridică la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, de stat sau particulare.

SAS reprezintă un mecanism de sprijinire, dezvoltare şi încurajare a spiritului antreprenorial în mediul universitar, în special în rândul studenţilor şi absolvenţilor de învăţământ superior, pe principiul dreptului la asistenţă şi la servicii complementare în învăţământul superior.

Activitatea SAS se adresează atât studenţilor instituţiei de învăţământ superior în care funcţionează, cât şi absolvenţilor proprii în primii 3 ani de la absolvire.

O societate antreprenorială studenţească are următoarele atribuţii principale:

  • elaborarea de materiale destinate informării şi orientării studenţilor în realizarea planurilor de afaceri şi/sau proiectelor de finanţare, raportat la faptul că posibilitatea sistemului educaţional universitar de a produce într-un termen mediu competenţele solicitate de mediu socioeconomic este în continuă schimbare;
  • organizarea de activităţi de mentorat pentru studenţii care vor să înfiinţeze un start-up;
  • încurajarea colaborării mentor – student în vederea consolidării şi dezvoltării unor elemente ale competenţelor antreprenoriale necesare viitorilor absolvenţi la nivelul învăţământului superior;
  • organizarea de sesiuni de proiecte de start-up, idei de afaceri etc., cu scopul selectării unor propuneri care să fie înaintate consiliului executiv spre evaluare şi feedback;
  • organizarea de concursuri pentru atragerea de finanţări pentru cele mai bune proiecte;
  • coordonarea activităţii tuturor incubatoarelor de afaceri, întreprinderilor simulate şi altor entităţi antreprenoriale, din cadrul instituţiei de învăţământ superior. 

Cum este organizată societatea?

SAS este condus de un consiliu executiv, aprobat de senatul universitar, din care trebuie să facă parte: personal didactic din universitatea respectivă, tutori, oameni de afaceri locali şi studenţi.

SAS îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare, propus de Consiliul executiv şi aprobat de senatul universitar.

SAS se subordonează academic senatului universităţii şi administrativ rectorului.

În stabilirea planului anual de activităţi şi în desfăşurarea activităţilor curente SAS poate colabora atât cu organizaţiile studenţeşti legal constituite în instituţia de învăţământ superior, cu structurile de alumni, cu centrele de consiliere şi orientare în carieră, cât şi cu reprezentanţi ai entităţilor reprezentative pentru activitatea SAS.

Baza materială necesară desfăşurării activităţilor se asigură de către instituţia de învăţământ superior organizatoare.

Finanţarea SAS se face prin bugetul consolidat al universităţii, pe componenta de dezvoltare instituţională. În scopul asigurării/dezvoltării activităţii SAS, instituţia de învăţământ superior poate atrage fonduri nerambursabile şi alte resurse extrabugetare. 

De unde a pornit idea organizării de societăţi antreprenoriale studenţeşti

Ordinul pune, astfel, în aplicare Concluziile Consiliului Uniunii Europene, din 2015, privind antreprenoriatul în educaţie şi formare, pentru promovarea unui climat de spirit întreprinzător şi pentru crearea de locuri de muncă.

O Recomandare a Parlamentului European şi a Consiliului, din 2006, foloseşte termenul „antreprenoriat” cu sensul de „spirit antreprenorial şi de iniţiativă” şi se referă la „capacitatea unei persoane de a transforma ideile în acţiune. Acesta presupune creativitate, inovare şi asumarea riscului, precum şi capacitatea de a pregăti şi de a conduce proiecte pentru realizarea obiectivelor. Acesta reprezintă un sprijin pentru toţi indivizii în viaţa de zi cu zi, acasă sau în societate, iar pentru angajaţi un mod de a conştientiza contextul activităţii lor şi de a putea profita de ocaziile ivite şi este punctul de pornire pentru noi cunoştinţe şi aptitudini specifice necesare întreprinzătorilor care creează o activitate socială sau comercială. Acesta ar trebui să includă conştientizarea valorilor etice şi să promoveze buna guvernanţă.”.

Antreprenoriatul în educaţie şi formare poate, de asemenea, să ofere persoanelor care învaţă aptitudinile, competenţele şi sprijinul necesare pentru crearea de noi întreprinderi, de exemplu sub formă de IMM-uri şi întreprinderi sociale.

Concluziile Consiliului Uniunii Europene insistă pe faptul că întreprinderile şi organizaţiile de întreprinderi ar trebui să fie încurajate să sprijine antreprenoriatul în educaţie şi formare, de exemplu prin furnizarea unor platforme fizice sau virtuale menite să promoveze astfel de parteneriate şi de activităţi de învăţare la locul de muncă.

Integrarea triunghiului cunoaşterii între educaţie, cercetare şi inovare – precum cea susţinută de Institutul European de Inovare şi Tehnologie (EIT) – îmbunătăţeşte procesul de predare şi de învăţare, stimulând gândirea creativă şi atitudinile şi abordările inovatoare care adesea duc la crearea de noi întreprinderi.

Activităţile de educaţie şi formare la nivel de masterat şi de doctorat, cum ar fi cele desfăşurate de comunităţile de cunoaştere şi inovare ale EIT, contribuie, de asemenea, la promovarea dezvoltării aptitudinilor legate de inovare, a îmbunătăţirii aptitudinilor şi competenţelor manageriale şi antreprenoriale şi a mobilităţii cercetătorilor şi studenţilor. 

Antreprenoriat şi societăţi comerciale: o precizare pentru evitarea eventualelor confuzii

Iniţiativa privind antreprenoriatele studenţeşti nu trebuie confundată cu facilităţile acordate studenţilor care doresc să înfiinţeze o afacere proprie, potrivit HG nr. 166/2003.

Reamintim că, potrivit acestei hotărâri de Guvern, studenţii care doresc să înfiinţeze o afacere proprie beneficiază de scutiri de la plata taxelor şi tarifelor după cum urmează:

  • tarifele pentru serviciile de asistenţă prestate de oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale;
  • taxele şi tarifele pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale;
  • taxele şi tarifele pentru autorizarea funcţionării solicitate comercianţilor la constituire;
  • taxele şi tarifele pentru obţinerea de la administraţia publică locală a autorizaţiei de desfăşurare a unor activităţi economice în mod independent;
  • tarifele pentru publicarea , în extras, în Monitorul Oficial al României Partea a IV-a, a încheierii de înmatriculare pronunţată de judecătorul delegat la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunal;
  • taxa de timbru pentru activitatea notarială, în cazul actelor a căror încheiere în formă autentică este obligatorie.

Pentru a beneficia de scutirile de la plata acestor taxe şi tarife, studentul care înfiinţează o societate comercială urmează cursurile unei forme de învăţământ superior de lungă sau de scurtă durată la o instituţie de învăţământ superior acreditată, este cel puţin în anul II de studiu şi a promovat toate obligaţiile prevăzute de senatul universităţii şi nu a depăşit vârsta de 30 de ani. 

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here