Obiectivele strategice ale proiectului

Potrivit Ministerului Energiei, analiza are ca scop susținerea dezvoltării unei capacități instalate de energie eoliană offshore de minimum 3 GW până în anul 2035, contribuind astfel la atingerea țintelor asumate de România la nivel european. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat importanța strategică a acestui proiect:

"Marea Neagră este o resursă energetică strategică pentru țara noastră, pe care prea puțin am valorificat-o până acum, dar care poate deveni un pilon esențial al securității energetice naționale și regionale. (...) Prin producția de gaze din perimetrul Neptun Deep și prin producția de energie electrică din perimetrele eoliene offshore, sistemul energetic românesc devine mai sigur și contribuie la creșterea competitivității și rezilienței economiei naționale."

Ce presupune studiul de identificare a perimetrelor offshore

Studiul va include:

• Analiza potențialului eolian: evaluarea condițiilor de vânt și a capacităților teoretice și practice pentru producția de energie.

• Caracteristici geotehnice ale mediului marin: analiza solului subacvatic pentru a determina viabilitatea construcțiilor.

• Impactul de mediu și biodiversitatea: identificarea efectelor posibile asupra ecosistemelor marine.

• Racordarea la Sistemul Energetic Național (SEN): analiza infrastructurii existente și a posibilităților de extindere.

• Compatibilitatea cu alte utilizări maritime: precum navigația, pescuitul, extracțiile sau zonele militare.

De asemenea, studiul va aborda aspecte logistice, de securitate și transport, fundamentând deciziile strategice de concesionare a perimetrelor offshore.

Persoanele interesate pot transmite observații până la data de 10 iunie 2025.

Legislatie relevantă

Dezvoltarea parcurilor eoliene offshore se bazează pe un cadru legislativ bine definit:

• Legea nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore
  Această lege instituie cadrul legal pentru dezvoltarea, autorizarea și exploatarea centralelor electrice eoliene offshore, stabilind obligațiile dezvoltatorilor și atribuțiile autorităților competente în domeniu. Actul normativ este fundamentul legal principal pentru orice operațiune de acest tip în zona economică exclusivă și platoul continental al României din Marea Neagră.
  Link: Legea nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore

• Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Competente pentru Reglementarea Operaţiunilor Offshore la Marea Neagră (ACROO), din 24.04.2025
  Acest regulament detaliază atribuțiile ACROO, autoritatea cu rol central în procesul de avizare, monitorizare, control, aplicare a normelor privind siguranța operațională, protecția mediului, precum și coordonarea cu alte autorități naționale și internaționale implicate în activitatea de producere a energiei electrice din resurse eoliene offshore.
  Link: Regulamentul ACROO, 24.04.2025

• Regulamentul pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice, din 12.03.2025
  Reglementează procedurile de emitere a aprobărilor, autorizațiilor și licențelor pentru construirea și exploatarea centralelor electrice eoliene offshore, inclusiv de către ACROO.
  Link: Regulament licențe și autorizații energie electrică, 12.03.2025

• Hotărârea nr. 462/2025 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Energiei
  Include referiri la aplicarea legislației privind energia eoliană offshore și rolul Ministerului Energiei, cu trimitere explicită la Legea nr. 121/2024.
  Link: Hotărârea nr. 462/2025

Comparație cu alte țări europene

România se află la începutul procesului de dezvoltare a energiei eoliene offshore, dar poate învăța din experiența altor state europene care au dezvoltat capacități semnificative:

• Marea Britanie: lider european, cu o capacitate instalată de peste 14 GW. Proiecte precum Dogger Bank demonstrează viabilitatea unor parcuri eoliene offshore de mare amploare, susținând o treime din consumul de energie al țării.

• Germania: peste 8 GW instalați, cu o integrare eficientă în SEN datorită unei rețele electrice bine dezvoltate și a suportului financiar pentru regenerabile.

• Danemarca: pionier în domeniu, cu aproximativ 2,5 GW instalați și un model de colaborare public-privat care a devenit un exemplu la nivel internațional.

• Olanda: cu 3 GW instalați, țintește 11,5 GW până în 2030. Strategia include un plan clar de concesionare și racordare la SEN.

Ce ar însemna pentru România

Dezvoltarea a 3 GW de energie eoliană offshore în Marea Neagră ar putea:

• Reduce dependența de importuri energetice și crește securitatea energetică națională.

• Contribui la decarbonizare, reducând emisiile de CO2.

• Crea locuri de muncă în construcții, logistică și operare.

• Îmbunătăți poziția României pe piața energetică europeană, devenind un furnizor net de energie regenerabilă în regiune.

Comparativ, un parc eolian offshore de 3 GW ar putea alimenta cu energie electrică aproximativ 3 milioane de gospodării, consolidând poziția României ca hub energetic regional.

Proiectul Ministerului Energiei marchează un pas important către valorificarea potențialului Mării Negre ca sursă de energie regenerabilă. Cu o strategie bine fundamentată și învățând din experiența altor țări europene, România poate deveni un lider regional în producția de energie eoliană offshore, contribuind la o tranziție energetică sustenabilă și competitivă.