Legea reglementează modul în care zilierii pot executa activităţi cu caracter ocazional, prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
În înţelesul legii, zilierul este persoana, cetăţean român sau străin, ce are capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate, cu caracter ocazional, pentru un beneficiar.
Legea prevede că durata activităţii ocazionale care poate fi exercitată cel puţin o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă, fără a depăşi 12 ore, respectiv 6 ore pentru lucrătorii minori care au capacitate de muncă. Chiar dacă părţile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puţin 8 ore de muncă.
Nicio persoană nu poate fi angajată zilier dacă nu a împlinit vârsta de 16 ani.
De asemenea, niciun zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.
Raportul dintre zilier şi beneficiar se stabileşte fără încheierea unui contract de muncă, iar beneficiarul are obligaţia să completeze Registrul de evidenţă a zilierilor.
Legea stabileşte drepturile şi obligaţiile beneficiarului activităţii desfăşurate cu lucrători zilieri.
Plata impozitului pe venit datorat pentru activitatea prestată de zilier este în sarcina beneficiarului.
Cuantumul impozitului pe venit este de 16% calculat la remuneraţia brută şi se virează de către beneficiar în conformitate cu prevederile art. 58 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia “plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri”.
De asemenea, beneficiarul are obligaţia de a înainta, lunar, până cel târziu la data de 5 a fiecărei luni, către inspectoratul teritorial de muncă unde îşi are sediul un extras al Registrului de evidenţă a zilierilor conţinând înregistrările din luna precedentă.
Zilierul nu capătă calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor sociale pentru şomaj şi nici în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Acesta va putea încheia, opţional, o asigurare de sănătate şi/sau de pensie.
Pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri nu se datorează contribuţiile sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar.
Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic de 2 lei/oră şi nici mai mare de 10 lei/oră şi se acordă la sfârşitul fiecărei zile de lucru, înainte de semnarea în Registrul de evidenţă a zilierilor de către zilier şi beneficiar.
Cadrul legal mai reglementează domeniile în care pot fi prestate activităţi cu caracter ocazional, precum şi răspunderea contravenţională în cazul beneficiarului
Litigiile dintre beneficiar şi zilier nerezolvate pe cale amiabilă se soluţionează de către judecătoria competentă în a cărei rază teritorială se află locul desfăşurării activităţii zilierului.
MMFPS şi MFP au obligaţia de a emite norme metodologice de aplicare a legii, în termen de 10 zile de la publicarea acesteia în Monitorul oficial.
În anexe, legea prezintă modelul registrului de evidenţă a zilierilor, precum şi instrucţiunile de completare a registrului.