Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică proiectele legilor justiției, privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii. Termenul de dezbatere se întinde pe câteva luni, până în 31.03.2021. Privind statutul magistraților proiectul propune revenirea la conceptul de magistratură unică (inclusiv sub aspectul denumirii) şi atenuarea principiului “separării carierelor” între judecători şi procurori care nu este prevăzut de Constituţia României. Intervenţia legislativă cuprinsă în prezentul proiect se axează şi pe implementarea în plan legislativ a recomandărilor organismelor europene dar şi implementarea la nivel legislativ a deciziilor obligatorii ale Curţii Constituţionale. Printre noutăţile propuse enumerăm:

• includerea unor aspecte esenţiale privind organizarea, desfășurarea concursurilor și examenelor, profesionalizarea procesului de selecție a magistraților, precum și condițiile transferului judecătorilor etc.;
• eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților;
•  întărirea principiului independenței procurorilor în activitatea judiciară, prin revenirea la forma anterioară legii nr. 242/2018. 

Privind organizarea judiciară, proiectul ar înlocui legea nr 304/2004, iar printre soluțiile legislative preconizate enumerăm:

• desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, proiectul reglementează modul de transfer al cauzelor judiciare la celelalte parchete, situația personalului structurii, alte dispoziții tranzitorii, etc.;
• reglementarea detaliată a motivelor de revocare, precum și procedura de revocare a procurorilor numiți în cadrul DNA și DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției;
• modul de exercitare a atribuțiilor manageriale în cadrul structurii de conducere a Parchetelor este reglementat prin lege, în raport cu exigențele CCR (Decizia nr. 345/2006);
• abandonarea soluției legislative introduse prin Legea nr. 207/2018, cât privește compunerea completelor de judecată în Apel cu un număr de 3 judecători și revenirea la formula inițială (2 judecători);
• limitarea posibilității infirmării soluției procurorului de către procurorul ierarhic superior la motivele de nelegalitate;

 Privind Consiliul Superior al Magistraturii, proiectul ar înlocui Legea nr.317/2004 şi redă Plenului CSM o serie de atribuții. Propunerile privind CSM:

• Aspectele generale și comune ale carierei magistraților sunt de competența plenului, cele specifice carierei - celor două secții;
• Sistemul de alegere a membrilor prin scrutin - să fie aleși de către toți judecătorii sau procurorii, nu doar de către cei de la instanțele sau parchetele din care fac parte, cum este acum;
• Revizuirea normelor privind conducerea Inspecției Judiciare - modul de selecție a șefilor IJ, prin concurs. Tot prin concurs vor fi numiți și directorii de direcții din IJ;
• Trecerea la un sistem de lucru în 2 sesiuni ordinare și extraordinare la CSM, la nevoie. În perioada dintre sesiuni, membrii CSM își desfășoară activitatea la instanțe. Ar urma să se aplice după încheierea mandatului actualului CSM;
• INM- revenirea la sistemul tradițional de cursuri de 2 ani, față de 4 ani acum;
• Pragul vechimii procurorilor de rang înalt, redus de la 15 la 12 ani;
• Mandatul acestora, majorat de la 3 la 4 ani;
• S-a eliminat restricția privind dreptul președintelui de a refuza propunerile venite de la MJ;
• Procurorul ierahic superior va putea infirma soluția procurorului de caz doar pe bază de legalitate, nu și pe motive de temeinicie, cum este acum;
• Aceste proiecte reprezintă o viziune, vom zăbovi asupra lor până când vom avea un larg consens. Vom propune și o metodologie și un calendar de dezbatere. Ne vom consulta inclusiv cu Comisia Europeană.

. Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României.