Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență.

Obiectul de reglementare proiectului de lege îl constituie transpunerea Directivei (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie şi decăderile, precum şi măsurile de sporire a eficienţei procedurilor de restructurare, de insolvenţă şi de remitere de datorie şi de modificare a Directivei (UE) 2017/1132.

În scopul transpunerii Directivei, Proiectul de lege modifică Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, după cum urmează:

  • se înlocuiește procedura mandatului ad-hoc cu o procedură nouă, a acordului de restructurare;
  • se modifică substanţial procedura concordatului preventiv;
  • se prevede accesul la aceste proceduri pentru debitorii aflați în dificultate în sens larg, nu doar în dificultate financiară (de ex., un debitor care a pierdut un contract important și care, în consecință, se așteaptă la dificultăți care l-ar putea conduce la insolvență dacă nu ar lua măsuri de restructurare într-un termen scurt);
  • se prevede că debitorii au posibilitatea de a decide, motivat, ce categorii de creanțe rămân în afara restructurării – creanţe neafectate direct de plan – și ce categorii devin afectate de restructurare – cu verificarea motivelor de către judecătorul-sindic și cu respectarea garanțiilor prevăzute de lege;
  • se stabilește conținutului minimal al planului de restructurare;
  • se introduce şi în procedurile de prevenire a insolvenței sistemul votului pe categorii de creanțe: a) creanțele care beneficiază de drepturi de preferință; b) creanțele salariale; c) creanțele creditorilor esențiali, dacă este cazul; d) creanțele bugetare; e) celelalte creanțe; acordul/planul de restructurare se consideră votat dacă este votat de cel puțin 50%+1 din creditori în fiecare categorie de creanțe existente;
  • se prevede că acordul/planul de restructurare se confirmă/omologhează de către judecătorul sindic, inclusiv prin mecanismul de impunere a planului în pofida disidenței creditorilor din mai multe clase – mecanismul cross-class cram-down –, care presupune aprobarea planului de majoritatea categoriilor de creanțe, cu condiția ca cel puțin una dintre aceste categorii să fie o categorie care beneficiază de cauze de preferință sau să aibă rang prioritar față de categoria ”celelalte creanțe”, sau, în caz contrar, de cel puțin o categorie de creanțe cu drept de vot, alta decât o categorie care, în urma unei evaluări a patrimoniului debitorului, nu ar primi nicio plată în caz de faliment;
  • se consolidează protecția finanțărilor noi și intermediare, atât din perspectiva priorității la plată, dar și față de eventuale acțiuni în anulare într-o procedură de insolvență ulterioară;
  • se introduc dispoziţii referitoare la comunicarea prin mijloace electronice, la ținerea ședințelor creditorilor on-line sau a organizării on-line a licitațiilor privind valorificarea activelor debitorilor.

Procedura acordului de restructurare presupune, suplimentar față de elementele generale de noutate indicate mai sus: o etapă out-of-court de negociere a unui acord de restructurare propus de debitor cu asistența unui administrator al restructurării – practician în insolvență-, cu creditorii ale căror creanțe vor fi afectate de acord; intervenția judecătorului sindic, pentru confirmare, după ce debitorul a obținut votul creditorilor săi conform textului de lege propus; derularea activității debitorului conform prevederilor acordului, ulterior confirmării, pe durata prevăzută în acord – nu se prevede o perioadă de restructurare, aceasta urmând a fi propusă prin acord și negociată cu creditorii, însă, pe durata sa, dar nu mai mult de 3 ani, activitatea debitorului va fi supravegheată de administratorul restructurării, practician în insolvență.

Potrivit expunerii de motive care însoţeşte proiectul de lege, în actualul cadru legislativ, în procedura concordatului preventiv se prevede o suspendare a executărilor silite abia ulterior omologării și nu este foarte clar dacă  doar pentru creditorii care au acceptat concordatul sau pentru toți creditorii (două articole contradictorii art. 29 alin. (1) și art. 30 alin. (1) din Lege).  Mai mult, alți creditori pot să înceapă sau să continue procedurile de executare silită, iar acest fapt le conferă o poziție privilegiată față de creditorii care au semnate cu debitorul acorduri de restructurare.

La fel în expunerea de motive se enumără argumentele în favoarea reglementării unei proceduri simplificate de restructurare (în pre-insolvență), în cea mai mare parte extrajudiciară:

  • aceasta este un instrument mai ușor de utilizat pentru micile afaceri, or, astfel cum rezultă din considerentele Directivei, standardele acesteia au în vedere în special necesitatea ca microîntreprinderile şi IMM-urile, care reprezintă 99% din totalul întreprinderilor din Uniune, să beneficieze de soluții de redresare flexibile și la costuri reduse;
  • procedura, fiind confidențială, protejează compania/debitorul de stigmatul eșecului;
  • procedura, fiind parțial extrajudiciară, nu aglomerează instanțele;
  • presupune o mai mare libertate de negociere a debitorului cu creditorii.

În procedura concordatului preventiv, alături de elementele generale de noutate indicate mai sus, se propun modificări în ceea ce privește suspendarea  executărilor silite – se suspendă executările silite de drept de la data deschiderii procedurii, pentru susținerea negocierilor (4 luni, cu posibilitatea de prelungire, în condiții specifice, până la 12 luni); se modifică procentul de vot necesar pentru aprobarea planului de restructurare, de la 75% din valoarea masei credale la 50%+1 în fiecare categorie de creanțe afectate sau, chiar la un procent mai redus, dar nu mai puțin de 30% din valoarea totală a creanțelor afectate, în cazul aplicării mecanismului cross-class cram-down.

Proiectul poate fi consultat AICI. 

www.lege5.roRapid actualizată, platforma Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, consultarea doctrinei sau informații despre companii.  

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here