H.G. nr. 77/2014 a adus unele modificări, în materia propusă aici, în ce priveşte aplicarea art. 127 Cod fiscal.
Reamintim că H.G. nr. 77/2014, pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a Codului fiscal, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 108/2014.
Articolul menţionat din Codul fiscal prevede că este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul lor, de natura celor care cuprind activităţile producătorilor comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.
Situaţiile în care persoanele fizice care efectuează livrări de bunuri imobile devin persoane impozabile sunt explicitate prin norme.
Alineatul 3) al art. 127 precizează că nu acţionează de o manieră independentă angajaţii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului.
Precizări noi în Normele de aplicare a Codului fiscal
În aplicarea acestei dispoziţii, Normele modificate de H.G. nr. 77/2014 precizează că persoanele care nu sunt legate de angajator printr-un contract individual de muncă, ci prin alte instrumente juridice, nu acţionează de o manieră independentă în condiţiile prevăzute la art. 127 alin. (3) din Codul fiscal, respectiv atunci când activitatea este exercitată de o persoană care nu dispune de o libertate de organizare corespunzătoare în ceea ce priveşte resursele materiale şi umane folosite pentru exerciţiul activităţii în discuţie, cum ar fi libertatea de a alege colaboratorii, orarul de lucru, baza materială necesare desfăşurării activităţii sale, şi riscul economic inerent acestei activităţi nu este suportat de această persoană.
În acest sens a fost pronunţată hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în Cauza C-202/90 Ayuntamiento de Sevilla împotriva Recaudadores de Tributos de las Zonas primera y segunda.„
Ce prevede cauza de referinţă
Cauza 202/90, în care s-a pronunţat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a avut drept obiect o cerere preliminară, adresată Curţii de Tribunalul superior din Andaluzia (secţia contencios administrativ), pentru a obţine o hotărâre pentru interpretarea articolului 4 par. 1, 4 şi 5 din a VI-a Directivă 77/388/CEE a Consiliului, din 17 mai 1977, în materie de armonizare a legislaţiilor statelor membre cu privire la taxa pe cifra de afaceri – Sistemul comun de taxă pe valoarea adăugată: taxarea uniformă.
Soluţia înaintată Curţii de Avocatul general
Chestiunea cu care a fost sesizată instanţa andaluză era aceea de a şti dacă, în temeiul reglementărilor comunitare, trebuie să se considere că activitatea colectorului de impozite este o muncă subordonată sau este autonomă şi dacă, în această din urmă ipoteză, este de drept exonerată de TVA în măsura în care este vorba despre o activitate îndeplinită în calitate de “autoritate publică”.
În sistemul fiscal spaniol, o reformă fiscală a trecut în sarcina administraţiei finanţelor statului serviciul de recuperare a impozitelor, atât cele ale statului, cât şi ale colectivităţilor autonome, cu consecinţa că au fost suprimate activităţile de colectare care, anterior, erau făcute de terţi. Totuşi, colectivităţile locale, în special comunele, se pot ocupa de colectarea anumitor impozite şi să numească, în acest scop, perceptori şi agenţi colectori.
În concluziile prezentate Curţii, Avocatul general a dat următoarea soluţie:
– expresia “în mod independent”, folosită în articolul 4 par. 4 al celei de a VI-a Directive trebuie interpretată în sensul că se poate considera ca fiind o activitate independentă aceea exercitată de o persoană care nu este integrată organic într-o întreprindere sau administraţie, care dispune de libertate de organizare adecvată în ce priveşte resursele umane şi materiale folosite pentru exercitarea activităţii în cauză şi care suportă riscul economic inerent al acestei activităţi,
– articolul 4 alineat 5 primul paragraf al directivei trebuie interpretat în sensul că o activitate economică, chiar dacă constă în îndeplinirea unor acte care ţin de prerogativele autorităţii publice, nu este scutită de TVA dacă nu este exercitată direct de un organism public ci este încredinţată unui prestator de servicii care este un terţ în raport cu organismul în cauză.
Hotărârea Curţii
Curtea (Camera a 5-a) a dat o hotărâre al cărei dispozitiv este următorul:
1) Articolul 4 paragrafele 1 şi 4 al celei de a VI-a Directive trebuie interpretat în sensul că o activitate ca cea a colectorilor de taxe trebuie considerată ca fiind îndeplinită în mod independent.
2) Articolul 4 par. 5 al directivei trebuie interpretat în sensul că nu este aplicabil în momentul în care activitatea unei autorităţi publice nu este exercitată în mod direct ci este încredinţată unui terţ independent.
––––––––––––(P)––––––––––––
Lege5 a creat instrumentul ideal pentru a vă ajuta să vizualizaţi prin comparare textul unui act normativ aşa cum era el înainte de modificare şi textul modificat, cu evidenţierea modificărilor.
Prin evidenţierea modificărilor la nivel de paragraf, Lege5 vă ajută să identificaţi mai repede şi cu uşurinţă modificările, astfel încât să luaţi decizii corecte şi să lucraţi eficient.
Aflaţi mai multe despre Lege5 – care este disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile – de AICI.
Foto articol: Sxc.hu