De dată relativ recentă în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 972/21.10.2020 a fost publicată Decizia CCR nr. 542/02.07.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art.147 alin.4 din Constituţie, de la data publicării (în cazul de față de la data de 21.10.2020) decizia CCR este general obligatorie şi are putere numai pentru viitor.
Menționăm faptul că, prin decizia mai sus-amintită, CCR, cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Care este conținutul textelor legale menționate de CCR în Decizia nr. 542/02.07.2020?
Art. 59 din Legea nr. 223/2015:„Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.”;
Art. 60 din Legea nr. 223/2015:„La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.”
Cum și-au motivat autorii -în esență- excepţia de neconstituţionalitate?
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia au susținut, în esență, că, inițial, art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 a prevăzut că actualizarea pensiilor militare de stat se realizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special. Ulterior, art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare a prevăzut că de la data intrării în vigoare a acestei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate, precum și ale soldaților și gradaților voluntari, inclusiv ale personalului civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal- bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Autorii excepției au înaintat o cerere în vederea actualizării pensiei militare de stat, în temeiul acestor dispoziții de lege, pe data de 03.07.2017, respectiv pe data de 05.07.2017. La aceste cereri, Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale nu a răspuns în termenul legal de 30 de zile. Ulterior, prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, art. 60 din Legea nr. 223/2015 a fost modificat, nemaifiind prevăzută actualizarea pensiei odată cu majorarea soldei de grad/salariului gradului profesional și/sau soldei de funcție/salariului de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, iar autorii excepției nu au mai beneficiat de actualizarea pensiei în temeiul art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017.
Astfel, autorii excepției au considerat că se creează o discriminare între persoanele care s-au pensionat în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017 și data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care beneficiază de luarea în considerare la calculul pensiei a unei solde mărite cu 15%, și persoanele pensionate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017, care nu au beneficiat de actualizarea pensiei în raport cu această majorare.
De asemenea au susținut că se creează o discriminare a beneficiarilor pensiilor militare de stat în raport cu beneficiarii pensiilor din sistemul public de pensii, care, potrivit art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, beneficiază de majorarea valorii punctului de pensie anual cu 100% din rata medie anuală a inflației la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Totodată, au arătat că prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2017, valoarea punctului de pensie a fost majorată, însă beneficiarilor pensiilor militare de stat nu li s-au acordat majorări.
Autorii excepției au susținut și că dreptul la pensie le-a fost afectat, iar legea care a prevăzut actualizarea pensiei în funcție de majorarea soldei reprezintă un drept câștigat. Refuzul de a actualiza pensia în temeiul unor reglementări în vigoare până la data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 constituie o încălcare a principiului neretroactivității legii civile. De asemenea au precizat că pensia reprezintă un „bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel că atingerea adusă dreptului la pensie constituie o încălcare a acestui articol convențional.
Cum a motivat CCR – în esență – decizia sa?
Analizând criticile autorilor, CCR a constatat că dispozițiile art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, au început să-și producă efectele după intrarea lor în vigoare. Astfel, dispozițiile modificate ale art. 59 au intrat în vigoare la data publicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 07.08.2017, în timp ce dispozițiile art. 60 au intrat în vigoare la data de 15 septembrie 2017, așa cum prevede art. X din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Prin urmare, actualizarea pensiei potrivit dispozițiilor de lege anterioare intrării în vigoare a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 reprezintă drepturi câștigate și nicio dispoziție din aceste texte de lege nu prevede aplicarea lor retroactivă.
Așa fiind, CCR a apreciat că aspectele invocate de autorii excepției referitoare la existența unui tratament juridic diferit între persoanele care s-au pensionat în intervalul cuprins între data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017 și data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, pe de o parte, și persoanele pensionate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017, pe de altă parte, se referă, în realitate, la modul de aplicare a legii de către autorități, ce revine controlului instanței de judecată, și nu celei de contencios constituțional.
Aceleași concluzii se impun a fi reținute și în ceea ce privește critica de neconstituționalitate vizând încălcarea dreptului la pensie și a dreptului de proprietate, argumentele invocate de autorii excepției vizând aceleași aspecte.
Cât privește critica referitoare la existența unui tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat și pensionarii din sistemul public de pensii, supuși reglementării Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852/20.12.2010, CCR a reținut că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite.
De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia nr. 1/08.02.1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69/16.03.1994). Or, CCR constată că cele două categorii de persoane comparate se află în situații obiectiv diferite, fapt relevat, de altfel, și prin reglementarea separată, în acte normative distincte, a dreptului la pensie acordat militarilor și a pensiilor din sistemul public.
CCR arată că, deși după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441/30.06.2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public și au constituit ulterior obiectul de reglementare al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852/20.12.2010, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înțeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari și să acorde beneficiul pensiei de serviciu, și nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivității.
Prin urmare, existența unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiul egalității în drepturi.
În sfârșit, referitor la critica vizând contrarietatea dintre dispozițiile de lege criticate și prevederile constituționale care consacră accesul liber la justiție, dreptul la apărare și posibilitatea de a invoca o excepție de neconstituționalitate în fața unei instanțe de judecată, CCR observă că autorii excepției nu motivează această susținere. Constatând însă că excepția de neconstituționalitate a fost invocată în cadrul unor cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești, CCR apreciază că drepturile fundamentale invocate nu sunt afectate.
