taxa de drum - search results

Tratat în Titlul IX “Taxe şi impozite locale” din Codul fiscal, regimul obligaţiilor fiscale în legătură cu terenurile prevede, de principiu, obligaţia proprietarului de teren de a plati impozitul anual, sau taxa pe teren datorată de concesionari, locatari, titlulari ai dreptului de administrare sau de folosinţă, pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare sau în folosinţă. Terenuri în proprietate ● Contribuabili, în cazul impozitului pe teren, sunt proprietarii terenurilor, oriunde ar fi situate acestea în România şi indiferent de categoria de folosinţă a lor, atât pentru cele din intravilan, cât şi pentru cele din extravilan. Identificarea proprietăţilor atât în cazul clădirilor, cât şi în cel al terenurilor cu sau fără construcţii, situate în intravilanul localităţilor rurale şi urbane, precum şi identificarea domiciliului fiscal al contribuabililor se fac potrivit Codului de procedură fiscală. ● Se consideră proprietari de terenuri şi acei contribuabili cărora, în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, li s-a constituit ori reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, după caz, de la data punerii în posesie constatată prin procese-verbale, fişe sau orice alte documente de punere în posesie întocmite de comisiile locale, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, chiar dacă nu este emis titlul de proprietate. ● În cazul...

Un lucru adesea mai puţin plăcut (în afara cazului în care ne trezim cu o moştenire-surpriză de la un unchi bogat din America!), succesiunea comportă o sumă de obligaţii, atât civile, fiscale, cât şi sub aspect notarial. ● Ce prevede Codul civil Termenul de opţiune succesorală. Potrivit art.1103 Cod civil, dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii. Termenul de opţiune curge: a) de la data naşterii celui chemat la moştenire, dacă naşterea s-a produs după deschiderea moştenirii; b) de la data înregistrării morţii în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătoreşti de declarare a morţii celui care lasă moştenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morţii sau hotărârea de declarare a morţii la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată; c) de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moştenirii; d) de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocaţia sa la moştenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii. Termenului de un an, pentru opţiunea succesorală, i se aplică prevederile referitoare la suspendarea şi repunerea în termenul de prescripţie extinctivă. Prorogarea termenului. În cazul în care succesibilul a cerut întocmirea inventarului anterior...

În România, statul percepe mai mult de 300 de taxe, din care aproximativ 20 sunt fiscale (impozite generale pe profit, salarii sau alte tipuri de venituri, precum contribuţiile de asigurări sociale sau TVA), iar restul sunt parafiscale, adică aplicate punctual pentru autorizarea diverselor activităţi antreprenoriale, arată fin.ro. Taxele parafiscale, în număr de circa 280, consumă 220 de ore pe an din timpul plătitorilor, conform firmei de consultanţă Golden Mind&Spirit. Autorităţile care percep aceste taxe sunt deosebit de ingenioase în a inventa noi impuneri de plată oamenilor de afaceri, dar nu numai lor, ci şi tuturor cetăţenilor. Acest număr de ore pierdute de întreprinzătorii români pentru plata taxelor plasează ţara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană şi printre fruntaşele lumii în topurile mondiale ale parafiscalităţii, conform clasamentelor întocmite de instituţiile financiare internaţionale. Ce sunt taxele parafiscale? Pentru a avea dreptul de a funcţiona într-o anumită piaţă, întreprinzătorii trebuie să plătească atât licenţierea (autorizarea iniţială), cât şi menţinerea în activitate, adică o taxă periodică, de regulă anuală. De la covrigărie (care trebuie licenţiată ca activitate de alimentaţie publică), până la rafinărie (antrepozit fiscal ce trebuie autorizat şi monitorizat pe tot parcursul procesului tehnologic), toate categoriile de activităţi sunt supuse avizărilor. Taxele pentru obţinerea acestor avize sunt taxele parafiscale. Conform fin.ro, fiecare ”mişcare” din firmă este supusă autorizării (implicit, şi taxării parafiscale), şi aici pot intra achiziţiile de utilaje, echipamente, instalaţii sau de...

Un proiect de hotărâre de Guvern, iniţiat de MFP, prevede abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 641/1992 privind modificarea taxei speciale pentru îndeplinirea formalităţilor vamale la transporturile rutiere internaţionale, instituită prin H.C.M. nr. 917/1975. Reglementarea propusă are drept sdcop alinierea la normativele comunitare în domeniu. În aplicarea prevederilor art.1 din Hotărârea Guvernului nr.641/1992 privind modificarea taxei speciale pentru îndeplinirea formalităţilor vamale la transporturile rutiere internaţionale, instituită prin H.C.M. nr. 917/1975, autoritatea vamala este împuternicită să încaseze, la intrarea în ţară, o taxă specială în valută (20 dolari SUA), pentru îndeplinirea formalităţilor vamale la trecerea frontierei de stat a României pentru mijloacele de transport rutiere destinate transporturilor de mărfuri în trafic internaţional, pentru fiecare autovehicul şi pentru fiecare remorca sau semiremorcă. Potrivit dispoziţiilor din acelaşi act normativ, sunt exceptate de la plata taxei speciale în valută autovehiculele înmatriculate în România, precum şi cele înmatriculate în ţări care nu percep astfel de taxe pentru îndeplinirea formalităţilor vamale la trecerea frontierei de stat pentru autovehicule româneşti. La art.4 din H.G. nr.641/1992, se menţionează că Ministerul Transporturilor are obligaţia de a pune la dispoziţia Autorităţii Naţionale a Vămilor lista ţărilor care percep asemenea taxe la trecerea frontierei de stat ale acestora de către mijloacele de transport româneşti, altele decât taxele pentru drumuri. În aplicarea actului normativ mai sus menţionat şi în baza ultimei comunicări (nr.43/1041/2003) primită de la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi...

Potrivit Codului fiscal, în înţelesul impozitului pe venit, nu sunt impozabile – între altele – ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat...

Parlamentul a adoptat Legea care modifică Ordonanţa Guvernului nr. 15/2012, act normativ care se referă la taxa de drum, adică la rovinietă. Legea  nr. 144 din 23 iulie 2012 a fost publicată marţi, 24 iulie, în Monitorul Oficial nr. 509/2012. Legea va intra în vigoare în data de 27 iulie 2012. Potrivit acestei legi, conducătorii auto care circulă fără rovinietă vor fi sancţionaţi doar cu amendă, fapta constituind contravenţie continuă, iar tarifele de despăgubire aplicate şi contestate în instanţă până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor anula. De asemenea, conform actului normativ, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se va putea încheia şi în lipsa contravenientului, abia după ce acesta va fi identificat pe baza datelor puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Legea mai spune că procesul-verbal se va întocmi şi se va comunica contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenţiei. În acest interval, conducătorilor auto care au condus fără rovinietă nu li se vor putea încheia alte procese de constatare a contravenţiei. Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin...

La data de 10 noiembrie 2024 a intrat în vigoare Legea nr. 275/2024 privind aplicarea unor noi tarife rutiere pe rețeaua de drumuri naționale din România. Legea introduce tarife obligatorii pentru utilizarea anumitor drumuri, aplicându-se atât autovehiculelor de transport marfă, cât și vehiculelor personale în funcție de tipul drumului și de categoria vehiculului. Scopul principal al acestor tarife este întreținerea și modernizarea infrastructurii rutiere și alinierea la standardele europene în domeniul taxării pentru infrastructură. Ce prevede Legea nr. 275/2024? Conform Monitorului Oficial, Legea nr. 275/2024 specifică: Introducerea tarifelor pentru drumurile naționale: Tarifele se aplică pe drumuri cu trafic ridicat și au valori diferite pentru drumurile de clasă A (autostrăzi) și clasă B (drumuri expres). Categorii de vehicule și tarife variabile: În funcție de masa totală autorizată și destinația vehiculului (personal, comercial), tarifele sunt diferite. Vehiculele de mare tonaj sunt taxate suplimentar pentru uzura accentuată asupra infrastructurii. Modalități de plată și sancțiuni: Plata tarifelor se face prin intermediul aplicațiilor online și al punctelor de plată partenere, în mod similar cu sistemul de rovinietă. Neplata taxei atrage sancțiuni și amenzi, stabilite în funcție de perioada de neconformare. Prin impunerea acestor tarife, șoferii români vor trebui să includă în bugetul de călătorie costuri suplimentare pentru anumite drumuri naționale, ceea ce poate avea un impact semnificativ, mai ales pentru cei care utilizează frecvent drumurile de clasă A și B. Transportatorii rutieri...

Tribunalul Ialomița a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (1) și (2) din Legea nr. 448/2006. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelantul-reclamant, în cadrul soluționării acțiunii având ca obiect anularea procesului-verbal de contravenție prin care a fost sancționat pentru neplata taxei de peaj pentru o autoutilitară, taxă reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002.

În prezent, norma metodologică dată în aplicarea art. 456 alin. (1) lit.x) nu cuprinde prevederi referitoare la aplicarea scutirii impozitului pe clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice...

Taxele nefiscale, numite şi taxe parafiscale, sunt „taxe în afara fiscalităţii”, „pe lângă fiscalitate”, care nu sunt înscrise în bugetul statului, nu sunt înscrise în Codul fiscal şi nu sunt venituri ale bugetului public naţional...