Acasă Căutați

fondul rezerva - rezultatele căutării

Dacă nu sunteți mulțumiți de rezultate, vă rugăm folosiți alt criteriu de căutare

Motivarea CA Cluj: Primarul Clujului, Sorin Apostu, lua spagile prin cabinetul de avocatura al...

Judecatoarea Ioana Cristina Morar, de la Curtea de Apel Cluj, si-a motivat, miercuri, decizia de a emite mandat de arestare pe numele primarului din Cluj, Sorin Apostu, pentru 29 de zile, acesta fiind acuzat de luare de mita in forma continuata. Magistratul a sustinut ca, din probele aduse la dosar, Sorin Apostu era cel care racola oamenii de afaceri care doreau sa incheie diverse contracte cu Primaria Cluj, le spunea cat trebuie sa plateasca pentru a obtine anumite contracte sau avize, dupa care aranja incheierea unui contract de consultanta sau asistenta juridica intre firmele acelor oameni de afaceri si cabinetul de avocat al sotiei sale, Monica Apostu, invinuita si ea in dosar. De altfel, a sustinut judecatorul, singurele contracte pe care le avea incheiate cabinetul de avocatura al Monicai Apostu erau cu firmele care aveau contracte si cu Primaria Cluj. Monica Apostu nu a prestat efectiv niciun serviciu niciuneia dintre firmele cu care cabinetul sau de avocatura incheiase contracte, astfel ca, in opinia procurorului Elena Botezan, aceasta ar trebui sa reprezinte dovada faptului ca respectivele conventii erau incheiate exclusiv in scopul de a crea o aparenta de legalitate. Pe de alta parte, unul din colaboratorii apropiati ai primarului Clujului, omul de afaceri Calin Stoia, promitea altor oameni de afaceri ca, in schimbul a 100.000 de euro, va interveni pe langa oameni din Guvern, pentru ca...

Guvernul a decis să aloce fonduri pentru plata datoriilor către furnizorii de energie termică

Aproximativ 315 milioane de lei din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi din Fondul de Rezervă al Guvernului vor fi alocate către bugetele locale ale unor unităţi administrativ-teritoriale. Banii vor fi folosiţi exclusiv pentru achitarea obligaţiilor (datoriilor) către furnizorii de energie termică. Prin alocarea acestor fonduri, Guvernul doreşte să se asigure că agenţii care produc energie termică vor avea suficiente stocuri de combustibil pentru sezonul rece, evitând astfel posibile întreruperi în asigurarea căldurii pentru populaţie. 36 de localităţi vor primi aceşti bani.  Principiul care a stat la baza alocărilor prevăzute în proiect constă în diminuarea arieratelor bugetare şi închidere pe circuit - la bugetul de stat, respectându-se următoarele criterii: a) unităţile administrativ-teritoriale să înregistreze obligaţii la operatorii economici care furnizează energie termică populaţiei, în sistem centralizat (conform OG nr. 10/2011); b) furnizorii de energie termică din subordinea unităţilor administrativ teritoriale să înregistreze obligaţii la: furnizorii de combustibil sau producătorii de agent termic; bugetul de stat. La alocarea sumelor către operatorii care furnizează agent termic, unităţile administrativ-teritoriale sunt obligate să se asigure că fondurile alocate nu vor duce la supracompensare, respectiv, nu vor fi depăşite costurile pentru prestarea serviciului de interes economic general. Condiţiile de acordare sunt prevăzute în Schema de ajutor de stat acordat operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populaţie, aprobată...

Un nou cadru legislativ orientat pe creştere economică şi locuri de muncă în UE

Pentru dezvoltarea agendei de coeziune, cu accent pe priorităţile economice, Comisia Europeană a adoptat, pe 6 octombrie, un pachet legislativ pentru perioada 2014-2020. Programul orientează mai precis investiţiile UE către obiectivele agendei europene pentru creştere economică şi locuri de muncă („Europa 2020”). Accentul pus pe un număr mai limitat de priorităţi de investiţii în conformitate cu aceste obiective va reprezenta elementul central al noilor contracte de parteneriat, pe care statele membre le vor încheia cu Comisia Europeană. Ele vor stabili ţinte clare şi vor constitui o rezervă financiară de performanţă pentru a recompensa regiunile care îşi îndeplinesc cel mai bine obiectivele. Pentru a garanta faptul că impactul investiţiilor UE asupra creşterii şi a locurilor de muncă nu este compromis de politici macroeconomice neviabile sau de o slabă capacitate administrativă, Comisia poate solicita revizuirea programelor sau poate suspenda finanţarea dacă nu se adoptă măsuri corective. Impactul fondurilor va fi, de asemenea, consolidat prin simplificarea şi armonizarea normelor diferitelor fonduri, inclusiv cele legate de dezvoltarea rurală şi de afacerile maritime şi pescuit. Un singur ansamblu de norme se va aplica pentru cinci fonduri diferite. De asemenea, o abordare mai integrată va garanta faptul că diferitele fonduri răspund unor obiective coerente şi îşi consolidează reciproc efectele. Propunerile prezentate astăzi vor stimula în special investiţiile sociale, permiţând cetăţenilor să facă faţă provocărilor viitoare de pe piaţa forţei de muncă –...

Contravenţii şi infracţiuni incriminate de Legea nr. 31/1990

1. Pe toate actele, corespondenţele, facturi şi alte înscrisuri emise de societate trebuie inserate, pentru informarea terţilor, menţiuni şi informaţii, care personalizează societatea. În caz contrar, societatea este pasibilă de amendă. Dacă societatea va plăti amenda, va avea drept de regres contra administratorilor sau managerilor responsabili. Prevedere legalăLegea nr. 31/1990 Art. 74. - (1) În orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect şi alte documente întrebuinţate în comerţ, emanând de la o societate, trebuie să se menţioneze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul din registrul comerţului şi codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.(2) Dacă societatea pe acţiuni optează pentru un sistem dualist de administrare, în conformitate cu prevederile art. 153, documentele prevăzute la alin. (1) vor conţine şi menţiunea «societate administrată în sistem dualist».(3) În documentele prevăzute la alin. (1), dacă acestea provin de la o societate cu răspundere limitată, se va menţiona şi capitalul social, iar dacă ele provin de la o societate pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, se vor menţiona atât capitalul social subscris, cât şi cel vărsat.(4) În situaţia în care documentele prevăzute la alin. (1) sunt emise de o sucursală, acestea trebuie să menţioneze şi oficiul registrului comerţului la care a fost înregistrată sucursala şi numărul ei de înregistrare. (5) Dacă societatea deţine o pagină...

Obligaţii ale societăţilor de asigurări de viaţă

Prin Ordinul nr.8/2011, publicat în M.Of.nr.325 din 11 mai 2011, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a aprobat punerea în aplicare a Normelor privind rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă, activele admise să le acopere şi dispersia activelor admise să acopere rezervele tehnice brute. La data intrării în vigoare a actului normativ se abrogă reglementarea anterioară, din 2006, cu modificările şi completările ulterioare. Normele prevăd obligaţia asigurătorilor, care practică activitatea de asigurări de viaţă, de a  constitui rezerve tehnice, inclusiv rezerve matematice, la un nivel care să le permită onorarea tuturor obligaţiilor asumate prin contractele de asigurare. Valoarea rezervelor tehnice pentru asigurarea de viaţă se calculează printr-o evaluare actuarială prospectivă suficient de prudentă, luând în considerare toate obligaţiile viitoare determinate de condiţiile de asigurare pentru fiecare contract de asigurare existent, incluzând: - toate beneficiile garantate, inclusiv valorile de răscumpărare garantate; - bonusurile la care asiguraţii, contractanţii sau beneficiarii sunt deja îndreptăţiţi fie colectiv, fie individual, indiferent de tipul bonusurilor în cauză dobândite, declarate sau alocate; - toate opţiunile disponibile pentru asiguraţi, contractanţi sau beneficiari pe baza termenilor contractului; - cheltuieli, inclusiv comisioane, şi din care se deduce valoarea primelor viitoare datorate. ● Rezerva de prime se calculează lunar prin însumarea cotelor-părţi din primele brute subscrise aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenţa dintre volumul primelor brute subscrise şi această rezervă să reflecte primele brute alocate părţii din...

16 mai – termen limită pentru depunerea de cereri de sprijin pentru fermieri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte fermierilor interesaţi că termenul limită pentru depunerea cererilor de sprijin pe suprafaţă, pentru anul în curs, este 16 mai 2011. Pentru cererile depuse dupa această dată se aplică, la suma totală de plată, o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare întârziere. Dupa data de 10 iunie a.c., cererea de sprijin nu mai este admisă la calcul. Potrivit monitorizării APIA, până marţi, 10 mai 2011, au fost depuse 902.000 cereri, pentru o suprafaţă de aproximativ 6.000.000 hectare. Din totalul cererilor, aproximativ 884.500 (98,5%) au fost depuse utilizând aplicaţia electronică IPA Online, pentru 99% din suprafaţa solicitată la plata sprijinului financiar pe suprafaţă. În cadrul Campaniei SAPS 2010, APIA a plătit, până în prezent, în avans şi plăţi regulare în sumă de 922.799.639 euro (SAPS şi PNDC), pentru 1.034.563 fermieri, reprezentând 97% din numărul fermierilor care au depus cererea de sprijin. Sprijinul financiar pe suprafaţă este finantat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). * Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură informează, de asemenea, că termenul de depunere a declaraţiilor anuale de cotă de lapte a fost prelungit până în data de 16 mai a.c. inclusiv, ca urmare a aplicării prevederilor Regulamentului european (CEE) nr. 1182/71 din 3 iunie...

Despre emblema folosită de un comerciant

Legea registrului comerţului nr.26/1990, republicată în temeiul Legii nr. 28/1998, cu modificările şi completările ulterioare defineşte emblema ca fiind  semnul sau denumirea care deosebeşte un comerciant de un altul de acelaşi gen. La fel ca şi în cazul firmelor, emblemele vor fi scrise în primul rând în limba română, iar dreptul de folosinţă exclusivă asupra emblemei se dobândeşte prin înscrierea acestia în registrul comerţului. Orice emblemă va trebui să se deosebească de emblemele înscrise în acelaşi registru al comerţului, pentru acelaşi fel de comerţ, precum şi de emblemele altor comercianţi de pe piaţa unde comerciantul îşi desfăşoară activitatea. Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclamă oriunde ar fi aşezate, pe facturi, scrisori, note de comandă, tarife, prospecte, afişe, publicaţii şi în orice alt mod, numai dacă vor fi însoţite în mod vizibil de firma comerciantului. Dacă emblema cuprinde o denumire, firma va fi scrisă cu litere având mărimea de cel puţin jumătate din cea a literelor cu care este scrisă emblema. Verificarea disponibilităţii emblemei se face de către oficiul registrului comerţului înainte de întocmirea actelor constitutive sau, după caz, de modificare a firmei sau a emblemei. Emblemele radiate din registrul comerţului sunt indisponibile pentru o perioadă de 2 ani de la data radierii, cu excepţia dobânditorului cu orice titlu al unui fond de comerţ. numai dacă vor fi însoţite în mod vizibil de firma comerciantului. Dacă emblema cuprinde...

Firma de comerţ

Reglementararea privind firma de comerţ este dată de Legea registrului comerţului nr.26/1990, republicată în temeiul Legii nr. 28/1998, cu modificările şi completările ulterioare.  Legea defineşte firma ca fiind numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant îşi exercită comerţul şi sub care semnează, iar dreptul de folosinţă exclusivă asupra firmei şi emblemei se dobândeşte prin înscrierea acestora în registrul comerţului. Norma metodologică aprobată prin ordinul ministrului justiţiei nr.2594/2008 privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor dedică stabileşte cadrul pentru verificarea disponibilităţii şi/sau rezervarea firmei. ■ În vederea rezervării, firma este supusă operaţiunii de verificare a îndeplinirii cumulative a condiţiilor generale şi speciale de legalitate, de disponibilitate şi de distinctivitate faţă de firmele înregistrate în registrul comerţului sau rezervate în vederea înregistrării. Câteva clarificări sunt necesare: - o firmă este disponibilă, adică susceptibilă de a fi apropriată de un comerciant, atunci când nu aparţine altui comerciant prin înregistrarea ei anterioară în registrul comerţului. - o firmă este distinctivă atunci când constă într-o denumire care nu este necesară, generică sau uzuală şi atunci când nu este identică sau similară cu alte firme înregistrate anterior în registrul comerţului. Distinctivitatea firmei se apreciază atât din punctul de vedere al grafiei, cât şi al topicii cuvintelor care formează denumirea. - nu reprezintă elemente de distinctivitate: a) articularea cuvintelor; b) inversarea ordinii cuvintelor care au intrat...

Practici concurenţiale abuzive

În materia concurenţei, numai Comisia are competenţa de a constata inexistenţa unei practici abuzive pe piaţa internă a Uniunii Europene. Solicitată să răspundă unei trimiteri preliminare, din partea Curţii Supreme din Polonia, Curtea de Justiţie a UE a subliniat că autorizarea autorităţilor naţionale de concurenţă pentru a lua asemenea decizii „negative” ar risca să aducă atingere aplicării uniforme a normelor de concurenţă instituite de Tratatul asupra Funcţionării Uniunii Europene (TFUE). Potrivit Regulamentului nr. 1/2003, atunci când autorităţile naţionale de concurenţă (ANC) sau instanţele naţionale aplică legislaţia naţională privind concurenţa unei practici abuzive interzise de articolul 102 din Tratat, acestea aplică şi dispoziţiile acestui articol. Prin aplicarea acestui articol în cazuri individuale, ANC pot să solicite încetarea unei încălcări, să dispună măsuri provizorii, să accepte angajamente ori să impună amenzi, penalităţi cu titlu cominatoriu sau orice alte sancţiuni prevăzute de dreptul lor naţional. Pe de altă parte, atunci când consideră că, pe baza informaţiilor de care dispun, condiţiile de interdicţie nu sunt îndeplinite, aceste autorităţi pot decide de asemenea că nu există motive pentru a interveni. Speţa la care a fost aplicat acest principiu este următoarea. În urma unei proceduri iniţiate împotriva Telekomunikacja Polska SA, preşedintele autorităţii naţionale de concurenţă poloneze a constatat că această întreprindere nu a comis un abuz de poziţie dominantă. În consecinţă, acesta a adoptat o decizie în temeiul dreptului intern prin...
44,216FaniÎmi place
0AbonațiAbonați-vă

Articole Recomandate