fondul rezerva - rezultatele căutării

Regimul fiscal al bunurilor neimpozabile, astfel cum este prevăzut prin dispoziţiile art.42 din Codul fiscal, a fost modificat, recent, prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/2011, începând cu 5 septembrie 2011, precum şi prin O.U.G. nr.125/2011, cu efect din 30 decembrie anul trecut. Corelativ, aplicarea acestor prevederi, prin Normele metodologice a suferit, de asemenea modificări, prin Hotărârea Guvernului nr.50/2012, în vigoare de la 31 ianuarie a.c. În cele ce urmează ne limităm la ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială. Codul fiscal, prin articolul 42 (a) se prevede că din această categorie de venituri neimpozabile, fac parte ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Sunt, de asemenea, categorii eligibile: Casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale şi sociale acordate membrilor din contribuţiile acestora; organizaţiile umanitare, organizaţiile sindicale, Crucea Roşie, unităţile de cult recunoscute în România şi alte entităţi care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale. Nu sunt venituri impozabile indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii. Din detalierile făcute prin Normele de aplicare a acestui articol din Codul fiscal, într-o anumită...

Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor articolului 24 Cod fiscal. Ne referim la această temă, în condiţiile în care, atât Codul fiscal, cât şi Normele de aplicare, au suferit modificări şi completări de dată recentă. În ce priveşte Normele de aplicare, reamintim că ultima modificare a fost adusă prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2012, publicată în Monitorul oficial nr. 78 din 31 ianuarie a.c. Pentru a fi considerat ca o imobilizare corporală, un mijloc fix trebuie să îndeplinească, cumulativ următoarele condiţii: - este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative; - are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului; - are o durată normală de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se determină pentru fiecare componentă în parte. Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile: - investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte...

Pasagerul aerian are o serie de drepturi, referitoare la efectuarea zborurilor, rezervărilor, acordării de daune pentru bagaje pierdute/distruse, întârzieri şi anulări, refuzul îmbarcării, despăgubiri în caz de accident sau dificultăţi cu pachetele de servicii turistice. Principalele două prevederi legale aplicabile în cazul unor probleme în timpul călătoriilor cu avionul sunt: 1. Regulamentul 261/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, din 11 februarie 2004 privind stabilirea unor norme comune în materie de compensare şi de asistenţă a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91; 2. Convenţia de la Montreal. Regulamentul (EC) 261/2004: a intrat în vigoare în februarie 2005 şi are ca scop stabilirea condiţiilor în care pasagerii îşi pot exercita drepturile atunci când: 1. li se refuză îmbarcarea împotriva voinţei lor; 2. zborul este anulat; 3. zborul are o întârziere prelungită. Prevederile regulamentului (EC) 261/2004 se aplică tuturor pasagerilor care se îmbarcă de pe un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru şi celor care pleacă de pe un aeroport situat într-o ţară terţă către un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru UE, în cazul în care operatorul de transport aerian este transportator comunitar. De prevederile acestui regulament poate beneficia orice pasager aflat într-una din situaţiile menţionate mai sus, indiferent de naţionalitate ori de cetăţenie (indiferent dacă este sau nu cetăţean al unui stat membru UE). Regulamentul (EC) 261/2004...

Prevederile din Codul fiscal pe această temă au făcut obiectul unor modificări şi completări prin recenta Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 125/2011, publicată în Monitorul oficial nr. 938 din 30 decembrie 2011. ■ Potrivit art.21 Cod fiscal, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. În acest sens, Normele de de aplicare a Codului fiscal prevăd că sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile şi următoarele: - cheltuielile efectuate cu editarea publicaţiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative şi în limita cotelor prevăzute în contractele de distribuţie, cu condiţia reflectării în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor potrivit reglementărilor contabile; - cheltuielile generate de TVA ca urmare a aplicării proratei, în conformitate cu prevederile titlului VI «Taxa pe valoarea adăugată» din Codul fiscal, precum şi în alte situaţii când TVA este înregistrată pe cheltuieli, în situaţia în care TVA este aferentă unor bunuri sau servicii achiziţionate în scopul realizării de venituri impozabile; - cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor comerciale înstrăinate, potrivit legii. - dobânzile şi daunele-interese, stabilite în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane rezidente/nerezidente sunt cheltuieli deductibile pe măsura înregistrării lor; - pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu; - cheltuielile...

Dintre modificările şi completările aduse Codului fiscal de recenta Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.125/2011, atragem atenţia asupra unui nou articol, pe tema enunţată în titlu, introdus în Titlul II – “Impozitul pe profit”, Capitolul 2 – “Calculul profitului impozabil”. Noul articol din Codul fiscal, numerotat 193, la care ne referim, prevede obligaţia contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară pentru determinarea profitului impozabil de a avea în vedere şi următoarele reguli: a) pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat din provizioane specifice, ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca bază a contabilităţii, se aplică următorul tratament fiscal: 1. sumele înregistrate în soldul creditor al contului «Rezultatul reportat din provizioane specifice», reprezentând diferenţele dintre valoarea provizioanelor specifice determinate la data de 31 decembrie 2011 potrivit Regulamentului BNR nr.3/2009 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările şi completările ulterioare, şi ajustările pentru depreciere, evidenţiate la data de 1 ianuarie 2012 potrivit Standardelor internaţionale de raportare financiară, aferente elementelor pentru care au fost constituite respectivele provizioane specifice, sunt tratate ca rezerve, acestea urmând să fie impozitate potrivit art. 22 alin. (5); 2. sumele înregistrate în soldul debitor al contului «Rezultatul reportat din provizioane specifice», reprezentând diferenţele dintre valoarea provizioanelor specifice determinate la data de 31 decembrie 2011...

Ne referim la acest subiect, astfel cum este tratat în Titlul IX2 din Codul fiscal, introdus prin O.U.G. nr.117/2010. De dată recentă, prin ordonanţa de urgenţă nr.125 de la sfârşitul anului trecut, Titlul IX2 a fost structurat pe capitole, cu modificări şi completări, fiind necesar să precizăm că momentul inttrării în vigoare a acestora diferă, respectiv 1 ianuarie sau 1 iulie 2012, astfel cum vom semnala pe parcurs. Într-o primă abordare, ne vom referi la sfera contribuţiilor sociale, contribuabilii sistemelor de asigurări sociale şi la baza de calcul al contribuţiilor sociale individuale. ■ Sfera contribuţiilor sociale ● Sunt contribuţii sociale obligatorii: a) contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat; b) contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; c) contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; d) contribuţiile asigurărilor pentru şomaj datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj; e) contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat; f) contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare. ■ Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale ●  Potrivit art.2963, contribuabilii sistemelor de asigurări...

Ca urmare a aprobării Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, Casa Naţională de Pensii Publice a făcut o serie de precizări privind valoarea punctului de pensie, câştigul salarial mediu brut, contribuţia de asigurări sociale, venitul lunar asigurat, ajutorul de deces, indemnizaţia de însoţitor. ■ Valoarea punctului de pensie este, în anul 2012, de 732,8 lei. Precizările CNPP fac trimitere la art.102 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Alineatele 2-4 ale acestui articol erau, iniţial prevăzute să intre în vigoare la 1 ianuarie a.c., dar aplicarea lor a fost amânată până la 1 ianuarie 2013, potrivit art. II, art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, completată prin Legea nr. 283/2011. Alineatele 2-4 ale art.102, a căror aplicare a fost amânată până anul viitor, prevăd că valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent. În situaţia în care unul dintre indicatorii menţionaţi – rata inflaţiei sau creşterea reală a câştigului salarial mediu brut – realizaţi pe anul precedent, are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă; în situaţia în care indicatorii au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie. ■ Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat...

Pe site-ul Ministerului Sănătăţii, în rubrica „Transparenţă decizională”, se află un proiect de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din România. Vă prezentăm în cele ce urmează câteva dintre cele mai importante prevederi ale proiectului de act normativ. Potrivit Money.ro, în anul 2013, va trebui să încheiaţi o asigurare socială de sănătate obligatorie cu un asigurator agreat de CNAS, ca să puteţi beneficia de pachetul de servicii medicale de bază (care nu a fost încă definitivat). Dacă veţi dori să beneficiaţi de servicii medicale care nu vor mai fi prevăzute în pachetul de bază, atunci aveţi două opţiuni: ori încheiaţi o asigurare voluntară de tip complementar, ori încheiaţi o asigurare voluntară de tip suplimentar. A doua variantă de asigurare e cea mai cuprinzătoare în termeni de servicii medicale acoperite, condiţii hoteliere la internare şi personal medical care vă va trata. Potrivit actului normativ, asigurările voluntare de sănătate de tip suplimentar pot suporta total sau parţial plata pentru orice tip de servicii care nu vor mai fi prinse în pachetul de servicii medicale de bază şi coplăţi, opţiunea pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, condiţii hoteliere superioare, alte servicii medicale specificate în poliţa de asigurare.  Informaţii despre asigurările sociale de sănătate obligatorii Important: Asigurările sociale de sănătate reglementate în noua lege se implementează în 10 luni de la data intrării în vigoare a...

A fost publicată, în Monitorul Oficial nr. 905 din 20 decembrie 2011, Legea asistenţei sociale nr. 292/2011. Legea tratează despre: sistemul de beneficii de asistenţă socială (categorii de beneficii, administrare), sistemul de servicii sociale (beneficiari şi furnizori, organizare, administrare, acordarea serviciilor sociale), măsuri integrate de asistenţă socială (prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială, asistenţa socială a copilului şi a familiei, a persoanelor cu dizabilităţi, a persoanelor vârstnice), construcţia instituţională a sistemului naţional de asistenţă socială la nivel central şi local, personalul din sistemul de asistenţă socială, finanţarea asistenţei sociale (beneficiile de asistenţă socială, serviciile sociale, contractarea serviciilor sociale). Din acest actul normativ am ales să ne referim, într-o primă etapă, la beneficiile de asistenţă socială. Beneficiile de asistenţă socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale sau familiale obţinute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum şi o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege. În funcţie de condiţiile de eligibilitate, legea vorbeşte despre mai multe tipuri de beneficii de asistenţă socială, care pot fi: - selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei; - universale, acordate fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei; - categoriale, acordate pentru anumite categorii de beneficiari, cu sau...

Prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul oficial nr. 887 din 14 decembrie a.c., a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Dacă, iniţial, ordonanţa de urgenţă se referea numai la autorizări pentru efectuarea de trageri din finanţările rambursabile contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, completările aduse prin legea de aprobare privesc o serie de măsuri financiare în domeniul bugetar, pentru anul 2012. Practic, aflăm ce NU poate oferi bugetul anului 2012, restricţii din care prezentăm sinteze informative în cele ce urmează. ● Nu se fac majorări la cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, faţă de nivelul care se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011. ● NU se fac majorări la sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile şi la celelalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare şi care se menţin la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. ● NU se fac majorări la cuantumul brut al salariilor de încadrare, al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare aferent personalului didactic...