pescuit - search results

Deoarece populația mondială se va apropia de 9 miliarde de oameni până în 2050, iar resursele naturale sunt finite, Europa are nevoie de resurse biologice regenerabile pentru alimente și hrană pentru animale sigură și sănătoasă, precum și pentru materiale, energie și alte produse, potrivit RCE România. Comisia Europeană a adoptat o strategie vizând tranziția economiei europene către o utilizare mai importantă și mai durabilă a resurselor regenerabile. Aceasta se numeşte „Inovarea în scopul creșterii durabile: o bioeconomie pentru Europa”. Ce este bioeconomia? „Bioeconomia” reprezintă o economie care folosește resurse biologice din sol și mare, precum și deșeuri, ca materii prime pentru alimente, pentru hrana pentru animale și pentru producția industrială și energetică. De asemenea, include și utilizarea proceselor ecologice pentru sectoare industriale durabile. De exemplu, biodeșeurile au un potențial considerabil ca alternativă la îngrășămintele chimice sau pentru conversia în bioenergie. Obiectivul strategiei adoptată de CE este acela de a avea o economie mai inovatoare, cu emisii reduse, care reconciliază cererile privind agricultura și pescuitul durabil, siguranța alimentară și utilizarea durabilă a resurselor biologice în scopuri industriale, asigurând în același timp protecția mediului și a biodiversității. Strategia prezintă trei paşi importanţi: 1) Investiția în cercetare, inovare și competențe pentru bioeconomie. Aceasta ar trebui să includă finanțare UE, finanțare națională, investiții private și sporirea sinergiilor cu alte inițiative politice. 2) Dezvoltarea piețelor și a competitivității în sectoarele bioeconomiei printr-o intensificare durabilă a producției primare,...

România ocupă locul al treilea la nivel mondial în privinţa progreselor pe care le-a realizat în domeniul politicilor de protecţie a mediului înconjurător, potrivit  site-ului Wall-Street. Ţara noastră se clasează după Letonia şi Azerbaidjan, potrivit unei ierarhii realizată recent de Universităţile Yale şi Columbia, din SUA. Clasamentul în care România ocupă a treia poziţie ia în considerare progresele realizate de 132 de ţări în ultimii 10 ani în privinţa îmbunătăţirii politicilor de protecţie a mediului înconjurător. Printre criteriile luate în considerare s-au numărat schimbările climatice, pădurile, agricultura şi pescuitul. Conform Wall-Street, România nu stă bine, însă, în clasamentul general, cel realizat în funcţie de Indicele de Protecţie a Mediului (EPI), ţara noastră fiind inclusă în grupul ţărilor cu performanţe mai slabe. EPI este stabilit în funcţie de 10 categorii, de la poluarea aerului, până la gestiunea resurselor de apă, schimbările climatice, biodiversitatea şi agricultura. În ansamblul său, clasamentul evaluează perfomanţele la nivel global faţă de ţintele stabilite în privinţa protecţiei mediului înconjurător. În funcţie de EPI, România se situează pe locul al 88-lea din 132 la nivel mondial, fiind precedată de Algeria şi urmată de Malta. Primul loc este adjudecat de Elveţia, următoarele poziţii fiind ocupate, în ordine, de Letonia, Norvegia, Luxemburg şi Costa Rica. În coada clasamentului se află Uzbekistan (locul 130), Turkmenistan (131) şi Irak (132). Sursa: Wall-Street.ro

Începând cu 2 decembrie şi până în ziua de 30 a aceleiaşi luni a anului 2011 se desfăşoară a patra sesiune din acest an pentru depunerea proiectelor de finanţare aferente Măsurii 221 - „Prima împădurire a terenurilor agricole”, PNDR. Fondurile nerambursabile disponibile, în această sesiune, pentru finanţarea proiectelor de prima împădurire a terenurilor agricole sunt de 148.928.790 euro. Din această sumă, 20% reprezintă contribuţia Guvernului României de la bugetul de stat, iar 80% finanţare a Uniunii Europene. Proiectele pot fi depuse la Oficiile Judeţene ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), zilnic intre orele 9 si 14:00, ultima zi pentru depunere fiind 30 decembrie 2011, ora 12:00. Implementarea Măsurii 221 are ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural prin folosirea şi gospodărirea durabilă a terenurilor agricole prin împădurire. Prima împădurire a terenurilor agricole este destinată prevenirii pagubelor produse de factorii naturali dăunatori, reducerii eroziunii solurilor, îmbunătăţirii capacităţii de retenţie a apei, creşterii calităţii aerului, producerii de biomasă, inclusiv masă lemnoasă de calitate, prin menţinerea sau creşterea biodiversităţii. Sursa: APDRP

Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul operaţiunilor taxabile, operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România, al unor operaţiuni scutite de taxă, precum şi în folosul unor operaţiuni, precizate de Codul fiscal, dacă taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv. Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul operaţiunilor prevăzute prin art. 145 (2) Cod fiscal, pe care le prezentăm detaliat, în cele ce urmează. ■ Deducerile de taxă aferente achiziţiilor aplicabile în cazul operaţiunilor scutite de taxă, conform art. 143, 144 şi 1441. ● Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare, pentru livrări intracomunitare şi pentru transportul internaţional şi intracomunitar. Art.143 Cod fiscal prevede că sunt scutite de taxă: a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunităţii de către furnizor sau de altă persoană în contul său; b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunităţii de către cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său, cu excepţia bunurilor transportate de cumpărătorul însuşi şi care sunt folosite la echiparea ori alimentarea ambarcaţiunilor şi a avioanelor de agrement sau a oricărui alt mijloc de transport de...

Potrivit unui comunicat de presă prezent pe site-ul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, a fost publicat pe pagina de internet a instituţiei Raportul parţial de Selecţie al proiectelor în cadrul sesiunii desfăşurate în perioada 1 – 31 martie 2011 pentru Măsura 123 ”Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”. Astfel, 36 de proiecte din cele 329 depuse în luna martie au fost selectate pentru pentru a fi finanţate cu fonduri nerambursabile. Proiectele selectate vor primi fonduri pentru realizarea investiţiilor privind construirea spaţiilor pentru depozitare (nutreţuri, cereale, cartofi) sau pentru procesare (ciuperci, cereale etc.), înfiinţarea secţiilor de prelucrare a deşeurilor animale, a fabricilor de nutreţuri combinate sau a abatoarelor pentru păsări etc. Valorile nerambursabile ale acestor investiţii se situează între 60.000 şi 3 milioane de euro, plafonul maxim pentru un proiect încadrat la Măsura 123.  De asemenea, valoarea totală nerambursabilă a proiectelor selectate este de aproximativ 35 de milioane de euro. Fondurile care s-au alocat în această sesiune pentru ”creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” (Măsura 123) au fost în valoare de 130 de milioane de euro. Din această sumă alocată pentru sesiunea din martie 2011, vor fi finanţate şi restul de proiecte care vor fi selectate şi incluse în Raportul final. Raportul final va fi publicat pe site-ul Agenţiei după soluţionarea contestaţiilor depuse de potenţialii beneficiari care au fost incluşi...

Pentru dezvoltarea agendei de coeziune, cu accent pe priorităţile economice, Comisia Europeană a adoptat, pe 6 octombrie, un pachet legislativ pentru perioada 2014-2020. Programul orientează mai precis investiţiile UE către obiectivele agendei europene pentru creştere economică şi locuri de muncă („Europa 2020”). Accentul pus pe un număr mai limitat de priorităţi de investiţii în conformitate cu aceste obiective va reprezenta elementul central al noilor contracte de parteneriat, pe care statele membre le vor încheia cu Comisia Europeană. Ele vor stabili ţinte clare şi vor constitui o rezervă financiară de performanţă pentru a recompensa regiunile care îşi îndeplinesc cel mai bine obiectivele. Pentru a garanta faptul că impactul investiţiilor UE asupra creşterii şi a locurilor de muncă nu este compromis de politici macroeconomice neviabile sau de o slabă capacitate administrativă, Comisia poate solicita revizuirea programelor sau poate suspenda finanţarea dacă nu se adoptă măsuri corective. Impactul fondurilor va fi, de asemenea, consolidat prin simplificarea şi armonizarea normelor diferitelor fonduri, inclusiv cele legate de dezvoltarea rurală şi de afacerile maritime şi pescuit. Un singur ansamblu de norme se va aplica pentru cinci fonduri diferite. De asemenea, o abordare mai integrată va garanta faptul că diferitele fonduri răspund unor obiective coerente şi îşi consolidează reciproc efectele. Propunerile prezentate astăzi vor stimula în special investiţiile sociale, permiţând cetăţenilor să facă faţă provocărilor viitoare de pe piaţa forţei de muncă –...

APDRP si POS Mediu au semnat un act adiţional la Protocolul de Colaborare existent prin care se urmăreşte evitarea dublei finanţări a unor proiecte. Un comunicat de presă din partea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit arată că APDRP şi Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu vor colabora prin schimbul de baze de date privind beneficiarii Măsurii 313 – ”Încurajarea activităţilor turistice”, respectiv Axa 4 – ”Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii" din cadrul POS Mediu. Astfel, în vederea evitării situaţiilor de dublă finanţare, se vor face verificări în bazele de date ale ambelor instituţii, pentru a sesiza dacă proiectele contractate până acum în cadrul Măsurii 313 - "Încurajarea activităţilor turistice", componenta c) Investiţii în infrastructură la scară mică precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice etc. şi componenta d) Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural, se află în situaţii de dublă finanţare, atât în ceea ce priveşte beneficiarii, cât şi activităţile derulate. Cei care se pot găsi în situaţia de a obţine dublă finanţare sunt autorităţile locale şi ONG-urile, beneficiari eligibili ai ambelor Programe. Sursa: APDRP

„Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a plătit deja 3,15 miliarde de euro către beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), conform cererilor de plată depuse şi autorizate, pentru a fi decontate de către APDRP”, se arată într-un comunicat de presă găsit pe site-ul APDRP. Alocările financiare pentru anii 2008 (1,14 miliarde de euro) şi 2009 (1,5 miliarde de euro) au fost absorbite integral din punctul de vedere al plăţilor efectuate. Plăţile au fost începute din alocarea financiară aferentă anului 2010, care este în valoare de peste 1,4 de miliarde de euro. Astfel, absorbţia fondurilor europene acordate pentru dezvoltare rurală se încadrează într-un trend ascendent. Beneficiarii PNDR - fermieri, procesatori, întreprinderi mici şi mijlocii, instituţii publice locale, ONG-uri - au încheiat contracte de finanţare de peste 4,17 miliarde de euro. Din cele peste 43.000 de proiecte pentru care s-au semnat contracte de finanţare, 2.000 de proiecte sunt în întregime finalizate, restul aflându-se în diferite etape de implementare. Fondurile europene nerambursabile sunt acordate României în baza unor alocări financiare anuale care stabilesc angajamentul financiar al Comunităţii Europene faţă de ţara noastră. Fiecare alocare financiară cuprinde doar pentru anul respectiv angajamentul financiar maxim al Comunităţii Europene pentru România şi perioada de valabilitate a acestui angajament. Aceste alocări financiare anuale trebuie cheltuite după regula „N+2” care specifică faptul că fiecare alocare anuală trebuie cheltuită în maximum 2...

Potrivit unui comunicat de presă emis de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în perioada 1 – 30 septembrie 2011 se va desfăşura a treia sesiune din acest an pentru depunerea proiectelor de finanţare aferente Măsurii 221 - „Prima împădurire a terenurilor agricole”. Fondurile nerambursabile alocate acestui proiect sunt de 50 de milioane de euro. Implementarea acestei măsuri de finanţare are ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural prin folosirea şi gospodărirea durabilă a terenurilor agricole prin împădurire. Solicitanţii fondurilor nerambursabile pot fi persoanele fizice, inclusiv persoane fizice autorizate, persoanele juridice, grupurile sau asociaţiile de persoane fizice sau juridice, precum şi autorităţile publice locale deţinătoare de teren agricol. Suprafaţa agricolă propusă pentru împădurire trebuie să fie de minim 0,5 hectare. Prima condiţie pe care trebuie să o respecte solicitantul este să facă dovada deţinerii terenului agricol eligibil pentru împădurire. Acesta trebuie să fi fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în ultimii 2 ani calendaristici şi să fi respectat în toată această perioadă şi pe toată suprafaţa parcelelor propuse pentru împădurire, Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC). Dovada se va face prin emiterea de către APIA a unei „Note de constatare”. În respectivul comunicat, se mai precizează că prin Măsura 221 nu se oferă sprijin financiar pentru înfiinţarea plantaţiilor forestiere de pomi de Crăciun şi pentru producerea de energie regenerabilă. Proiectele...

Prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.191/2011, publicat în Monitorul oficial nr.587 din 19 august a.c., a fost modificată anexa la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, şi anume în legătură cu definirea cheltuielilor de şantier eligibile. Astfel, în Lista cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.392/2009, în cadrul cheltuielilor eligibile generale ale proiectului, sunt detaliate cheltuielile privind organizarea de şantier, respectiv cheltuielile cu lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier şi cheltuielile conexe organizării de şantier, astfel cum sunt menţionate la art. 8 cap. 5 pct. 5.1. din anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii. Potrivit actului normativ menţionat, la organizarea de şantier se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj, respectiv: - lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier: se cuprind cheltuielile aferente construirii provizorii sau amenajării la construcţii existente pentru vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe de spălare auto, depozite pentru materiale, fundaţii pentru macarale,...