22 Septembrie, 2019

OPINIE: Punctul de pensie, factor generator de numeroase şi grave inechităţi în stabilirea pensiilor

În România se poartă discuţii aprinse, de peste 20 de ani, cu privire la gravele inechităţi generate de numeroasele legi existente în stabilirea pensiilor. În anul 2008, în afara legii generale a pensiilor, [1] aplicată tuturor salariaţilor din România, bazată pe „punctul de pensie”, mai existau circa 80 de „legi speciale” în domeniul pensiilor. Prin acest material se prezintă gravele neajunsuri pe care le generează folosirea „punctului de pensie” în calcularea tuturor pensiilor.

* Notaţii:

V.s.br.: veniturile salariale brute / venitul salarial brut.

S.m.br/bg.: salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Pc.ps.l.: punctul de pensie lunar.

Pc.ps.an.: punctul de pensie anual.

Pc.ps.m.an.: punctul de pensie mediu anual.

Punctul de pensie LUNAR (Pc.ps.l.) se calculează prin raportarea „venitului salarial brut” din fiecare lună (V.s.br.), care constituie baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la „salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” din anul respectiv”[2]. (S.m.br/bg.). Calculul se face pentru fiecare lună de muncă în care s-a cotizat.

Punctul de pensie ANUAL (Pc.ps.an.) se calculează prin însumarea celor 12 puncte de pensie dintr-un an, după care suma obţinută se împarte la cele 12 luni. Calculul se face pentru fiecare an de muncă în care s-a cotizat. Altfel spus, punctul de pensie anual este media aritmetică a celor 12 puncte de pensie ale celor 12 luni din anul respectiv.

Punctul de pensie MEDIU ANUAL (Pc.ps.m.an.) se calculează prin însumarea punctelor de pensie din anii de muncă în care s-a cotizat, după care suma rezultată se împarte la „numărul de ani de muncă în care s-a cotizat”, care nu poate să fie mai mic decât „numărul de ani prevăzut de lege ca stagiul complet de cotizare”. Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Punctul de pensie mediu anual (Pc.ps.an.)  este deci o medie aritmetică a punctelor de pensie anuale din anii de muncă în care s-a cotizat, şi reprezintă numărul de puncte pe care salariatul respectiv a reuşit să îl acumuleze de-a lungul perioadei în care a muncit.

Mărimea pensiei (Ps.) se determină prin înmulţirea punctului de pensie MEDIU anual realizat de asigurat în perioada de cotizare (Pc.ps.an.) cu „valoarea punctului de pensie stabilit prin lege”. (V.pc.ps.).

Este foarte important să se reţină distincţia esenţială care există între „punctul de pensie MEDIU anual realizat de fiecare asigurat în perioada de cotizare” şi „valoarea punctului de pensie stabilit prin lege”.

Valoarea punctului de pensie se stabileşte, prin lege, în funcţie de posibilităţile bugetare de plată a pensiilor. Nu există o prevedere legală care să reglementare perioada de timp după care valoarea punctului de pensie poate să fie modificată. Au fost ani (precum anul 2003) în care valoarea punctului de pensie s-a modificat şi de 5 ori. Spre exemplu, în anul 2017, valoarea punctului s-a stabilit la 917.5 lei începând cu luna ianuarie, şi la 1.000 de lei începând cu luna iulie.

Elementele care stau la baza deschiderii drepturilor de pensie sunt: 1) vârsta standard de pensionare, care este 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi, şi 2) stagiul complet de cotizare, care este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Mărimea punctului de pensie (lunar, anual şi mediu anual), şi mărimea pensiei sunt în dependenţă directă atât de „salarial brut lunar al salariatului”, cât  şi de „salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”. „Salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” reprezintă „media aritmetică a tuturor salariilor mediu brute din România dintr-un an” şi este prevăzut în fiecare an prin „Legea bugetului asigurărilor sociale de stat”. Spre exemplu, prin „Lege nr. 7/2017, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017” se prevede: „Art. 16. Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 este de 3.131 lei.”.

Din analiza cu atenţie a metodologiei legale de calcul a pensiei se desprind următoarele CONCLUZII:

1. Calculul punctului de pensie lunar prin raportarea „venitului salarial brut” la salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” este inechitabil din cauză că conduce la o diminuare deosebit de mare a pensiilor.

1.1. Cu cât „salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” este mai mare  decât „veniturile salariale brute”, cu mai mult rezultă un punct de pensie lunar mai mic şi, pe cale de consecinţă, rezultă şi pensii mai mici.

Această problemă este deosebit de importantă, aşa după cum se va vedea şi din cele ce urmează, din cauza modului în care (1) se determină, şi (2) se utilizează „salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” în stabilirea punctului de pensie lunar şi, pe cale de consecinţă, şi a pensiilor.

De pildă, pentru „salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, de 1.450 lei lunar, rezultă o pensie de 463 de lei, deci sub nivelul „pensiei sociale minim garantată”, de 520 de lei.

Nivelul „pensiei sociale minim garantată” se stabileşte, anual, prin legea bugetului de stat şi poate fi doar majorat prin legile de rectificare a bugetului de stat, în raport cu evoluţia indicatorilor macroeconomici şi cu resursele financiare.

Pensionarilor care îndeplinesc 1) vârsta standard de pensionare, şi 2) stagiul complet de cotizare, dar cărora le rezultă o pensie mai mică decât „pensia socială minim garantată” li se acordă „indemnizaţia socială pentru pensionari”, care se determină ca diferenţă între nivelul „pensiei sociale minim garantată”, şi nivelul pensiei rezultate din calcul.

În exemplul de mai sus, pensionarilor care au avut salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, de 1.450 lei lunar, şi cărora le rezultă o pensie de 463 de lei, li se acordă „indemnizaţia socială pentru pensionari” în sumă de 520 – 463 = 57 de lei, diferenţă care se suportă de la bugetul de stat, ceea ce considerăm că reprezintă o altă anomalie a sistemului de pensii actual.

Acordarea a numeroase şi însemnate pensii din bugetul de stat deformează substanţial nivelul şi structura reală a (1) bugetului asigurărilor sociale de stat, (2) a bugetului de stat, şi (3) a bugetului public naţional.

Exemplele care urmează, care au în vedere valoarea punctului de pensie de 1.000 de lei, sunt edificatoare în ceea ce priveşte modul în care punctul de pensie generează grave inechităţi în stabilirea pensiilor.

Exemplul nr. 1.                                                      

                                                                                             Tabelul nr. 1.

 

V.s.br.

S.m.br/bg.

Pc.ps.l.

Ps.

3.131

3131

1,000

1.000

2.500

3131

0,798

798

2.000

3131

0,639

639

1.628

3131

0,520

520

1.450

3131

0,463

463

 

În baza legislaţiei actuale, în cazul în care un salariat, care îndeplineşte condiţiile de pensionare, şi ar fi cotizat, pe întreaga perioadă minimă de 35 de ani, la nivelul câştigului salarial mediu brut actual, de 1.450 de lei, pensia acestuia ar fi de  . . . 463 de lei.

Altfel spus, la „salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, de 1.450 lei lunar, rezultă o „pensie aferentă salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, de 463 de lei, deci sub nivelul „pensiei sociale minim garantată”, de 520 de lei.

Pensia socială minimă garantată, de 520 lei, se asigură numai la un câştig salarial mediu brut de 1.628 de lei.

Se observă că prin legislaţia în vigoare nu se asigură nici chiar o corelaţie între „salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, de 1.450 lei lunar, şi „pensia aferentă salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, de 463 de lei, fiind introdusă „pensia socială minimă garantată”, de 520 lei.

Deci, să virezi statului, lună de lună, timp de 35 – 45 de ani, contribuţia pentru pensie, cu cota medie de circa 30% datorată de angajat şi de angajator, adică în jur de 440 de lei lunar, după care lunar să primeşti (dacă mai apuci), pe câţiva ani, o pensie, de 463 lei (din contribuţiile achitate) şi o „indemnizaţie socială pentru pensionari”, de 57 de lei (suportată de la bugetul de stat),  este cu adevărat un act de mare inechitate socială.

În plus trebuie avut în vedere şi faptul că mulţi dintre salariaţii care au contribuit la sistemul de pensii nu mai apucă pensia, iar numeroşi alţii consumă pensia, în medie, între 5 şi 10 ani după ieşirea la pensie.

Fără a lua în calcul şi dobânzile cuvenite fondului de pensie pe întreaga sa perioadă de existenţă, din calcule rezultă cu claritate că, în medie, aceşti pensionari nu consumă nici 20% din fondul de pensii constituit din contribuţiile efectiv achitate de aceştia şi care li se cuvine efectiv şi în mod real [3].

Fondul de pensii constituit din contribuţiile efectiv achitate pe perioada de cotizare fie şi numai de de 35 de ani (la nivelul minim) = = 440 de lei lunar x 12 luni anual x 35 de ani de cotizare = 184.800 de lei.

Conform statisticilor (optimiste) „durata medie a vieţii” [4] în ţara noastră este de 75 de ani, ceea ce înseamnă că, un salariat care iese la pensie la vârsta standard de 65 de ani, consumă după aceea pensie 10 ani, adică 120 de luni, respectiv până la vârsta de 75 de ani.

La o „durată medie a vieţii” de 75 de ani (ceea ce înseamnă că pensionarul consumă pensie 10 ani, adică 120 de luni) pensia lunară = 184.800 de lei fondul de pensii constituit : 120 de luni „durata medie a vieţii” = 1.540 de lei.

La o „durată medie a vieţii” de 80 de ani (ceea ce înseamnă că pensionarul consumă pensie 15 ani, adică 180 de luni) pensia lunară = 184.800 de lei fondul de pensii constituit : 180 de luni „durata medie a vieţii” = 1.027 de lei.

La o „durată medie a vieţii” de 85 de ani (ceea ce înseamnă că pensionarul consumă pensie 20 ani, adică 240 de luni) pensia lunară = 184.800 de lei fondul de pensii constituit : 240 de luni „durata medie a vieţii” = 770 de lei.

Aceste pensii rezultă chiar şi în condiţiile în care contribuţiile achitate rămân la dispoziţia statului timp de până la 65 de ani fără plata vreunei dobânzi, respectiv 35 – 45 de ani pe perioada de până la ieşirea la pensie, după care încă 10 – 20 de ani pe perioada de după ieşirea la pensie, până se consumă ultimul leu din fondul de pensie

Şi din aceste calcule rezultă cu claritate că, în medie, oneştii pensionari (adică cei cărora li se calculează pensia pe baza aberantului „punct de pensie”) consumă, în medie, circa 20% – 25% din fondul de pensii constituit din contribuţiile efectiv achitate de aceştia.

Aceasta chiar şi în condiţiile în care, aşa după cum am mai arătat, contribuţiile pensionarilor rămân la dispoziţia statului timp de până la 65 de ani fără plata vreunei dobânzi.

1.2. Cu cât „veniturile salariale brute” (V.s.br.) sunt mai mari decât „salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” (S.m.br/bg.), cu atât mai mult punctul de pensie lunar (Pc.ps.l.) este mai mare şi, pe cale de consecinţă, şi pensia (Ps.) este mai mare. 

Exemplul nr. 2.                                                                                                        

                                                                                                  Tabelul nr. 2.

 

V.s.br.

S.m.br/bg.

Pc.ps.l.

Ps.

3.131

3131

1,000

1.000

10.000

3131

3,194

3.194

20.000

3131

6,388

6.388

31.310

3131

10,000

10.000

40.000

3131

12,775

12.775

50.000

3131

15,969

15.969

60.000

3131

19,163

19.163

70.000

3131

22,357

22,357

80.000

3131

25,551

25.551

90.000

3131

28,745

28.745

98.032

3131

31,310

31.310

100.000

3131

31,939

31.939

128.371

3131

41,000

41.000

 

1.3. Din analiza legislaţiei trecute şi actuale privind stabilirea pensiilor pentru milioanele de cetăţeni oneşti (deci nu pentru „bugetarii de lux”) din această ţară, care au muncit mult şi din greu [5], rezultă că:

1.3.1. Nivelul pensiilor care rezultă din calcul este derizoriu, de circa 20% – 30%, faţă de „veniturile salariale brute”. Aşa după cum am mai arătat, la marea majoritate a salariaţilor, contribuţiile achitate pe parcursul anilor de muncă (fără a lua în calcul şi dobânzile care li s-ar cuveni, timp de până la 45 de ani, la fondul de pensie constituit) sunt consumate numai în mică parte, de circa 20%.

1.3.2. La o pensie la nivelul actualului „salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”, de 3.131 de lei, s-ar ajunge numai în condiţiile în care un salariat ar fi cotizat, timp de 35 de ani, la nivelul unui „câştig salarial mediu brut” de 98.032 de lei.

1.3.3. Acesta este motivul pentru care „bugetarii de lux” nu acceptă egalitate de tratament cu onestul cetăţean (nici) în calcularea pensiilor.

2. Salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” este o medie dintre sărăcie şi bogăţie care, prin folosirea sa în calcularea punctului de pensie (lunar, anual şi mediu anual) şi a pensiei, face ca, pe calea pensiilor, cei săraci să ajungă tot mai săraci, iar cei bogaţi să se îmbogăţească şi mai mult prin „legile speciale” pe care şi le-au făcut bugetarii de lux pentru propriul interes.

Exemplul nr. 3.

Cazul nr. 1.

Considerăm că toţi salariaţii din ţară au acelaşi „venit salarial brut”, de 2.000 de lei.

În aceste condiţii „salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” va fi tot de 2.000 de lei şi, pe cale de consecinţă, toţi salariaţii respectivi vor ieşi la pensie cu 2.000 de lei.

Cazul nr.  2.

Considerăm că toţi salariaţii din ţară au acelaşi „venit salarial brut”, de 40.000 de lei.

În aceste condiţii „salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” va fi tot de 40.000 de lei şi, pe cale de consecinţă, toţi salariaţii respectivi vor ieşi la pensie cu 40.000 de lei.

Cazul nr.  3.

Considerăm că 4 salariaţii (notaţi cu S1, S2, S3 şi S4) au „venitul salarial brut” de 2.000 de lei, iar un salariat (nota cu S5) are „venitul salarial brut” de 40.000 de lei.

În aceste condiţii „salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” va fi de (2.000 + 2.000 + 2.000 + 2.000 + 40.000) : 5 = 9.600 de lei.

În aceste condiţii, pensia acestor salariaţi este redată în tabelul alăturat.

                                                        Tabelul nr. 3.

 

Salariatul:

V.s.br.

S.m.br/bg.

Pc.ps.l.

Ps.

S1

2.000

9.600

0,208

208

S2

2.000

9.600

0,208

208

S3

2.000

9.600

0,208

208

S4

2.000

9.600

0,208

208

S5

40.000

9.600

4,167

4.167

 

3. Pentru salariaţii la care pensia se calculează pe baza „punctului de pensie” [6], „câştigul salarial mediu brut anual luat în calcul în stabilirea pensiilor” să se determine numai şi numai pe baza salariilor brute ale salariaţilor ale căror pensii se stabilesc pe baza punctului de pensie”.

În condiţiile în care „câştigul salarial mediu brut anual luat în calcul în stabilirea pensiilor”  nu este utilizat în stabilirea pensiilor „bugetarilor de lux”, luarea în calcul a exorbitantelor salarii medii brute ale „bugetarilor de lux”, pentru determinarea acestui indicator, conduce la o însemnată deformare a mărimii sale, generând grave consecinţe negative în stabilirea pensiilor pe baza „punctului de pensie”.

Spre exemplu, în condiţiile în care din „câştigul salarial mediu brut” s-ar elimina exorbitantele salarii medii brute ale „bugetarilor de lux”, iar mărimea acestui indicator s-ar reduce cu 20%, respectiv de la 3.131 de lei la 2.500 lei, la salariile medii brute de mai sus ar rezulta pensii cu 25% mai mari, aşa după cum rezultă şi din tabelul de mai jos.

                                                                                                                             Tabelul nr. 4.

 


Nr.

crt.

V.s.br.

S.m.br/bg. = 3.131

S.m.br/bg. = 2.500

Col. 5 : col. 3

Col. 5 – col. 3

Pc.ps.l.

Ps.

Pc.ps.l.

Ps.

0

1

2

3

4

5

6

7

1

1.450

0,463

463

0,579

579

1,25

116

2

1.628

0,520

520

0,651

651

1,25

131

3

2.000

0,639

639

0,800

800

1,25

161

4

2.500

0,798

798

1,000

1.000

1,25

202

5

3.131

1,000

1.000

1,252

1.252

1,25

252

6

10.000

3,194

3.194

4,000

4.000

1,25

806

7

20.000

6,388

6.388

8,000

8.000

1,25

1.612

8

31.310

10,000

10.000

12,524

12.524

1,25

2.524

 

Deci, cu cât mai mult „salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” este mărit artificial, cu atât mai mult se scade din pensia cuvenită, efectiv şi în mod real, fiecărui pensionar onest.

4. Pentru propriul interes, bugetari de lux şi-au stabilit (prin lege, atât pentru calculul contribuţiilor, cât şi pentru stabilirea pensiilor) principii cu totul diferite faţă de cele aplicate milioanelor de salariaţi, respectiv:

4.1. Când este vorba de plata contribuţiilor, aceştia au intervenit în lege şi au  redus baza de calcul la venituri derizorii faţă de venitul lor brut, respectiv la „echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.

4.2. Când este vorba de stabilirea pensiilor, aceştia şi-au făcut propriile „legi speciale” prin care şi-au stabilit baza de calcul din venituri exorbitante, precum pe baza veniturilor brute realizate în ultimele 6 luni, şi chiar pe baza veniturilor brute realizate în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, în care au avut grijă să includă prime, premii, sporuri, stimulente adaosuri etc., din diferite perioade anterioare.

Fără asemenea artificii legislative nu se putea ajunge la asemenea pensii exorbitante, de până la 41.000 de lei pe lună, de câteva zeci de ori mai mari decât cele care li s-ar cuveni în cazul în care şi pensia lor s-ar calcula după aceiaşi lege unică după care se calculează pensiile pentru circa (peste) 98% dintre salariaţii acestei ţări.

Pe baza actualei „Legi nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice”, la o pensie de 41.000 de lai s-ar ajunge numai în condiţiile în care un salariat ar fi contribuit, timp de 35 de ani, cu exorbitantul „venit salarial brut lunar” de 128.371 de lei, echivalentul a 28.527 de euro.

5. Pentru „bugetarii de lux” pensia se calculează astfel:

5.1. O pensie pe baza legii generale (care este Legea nr. 263/2010), aplicată tuturor salariaţilor din România, respectiv pe baza „punctului de pensie”. Această pensie se plăteşte din „bugetul asigurărilor sociale” adică din bugetul de pensii, constituit din contribuţiile pentru pensie achitate de salariaţi.

5.2. O altă „pensie specială”, pe baza unor „legi speciale”, pe care şi le-au făcut pentru propriul interes. Această pensie se plăteşte din „bugetul de stat”, adică din bugetul constituit din impozitele şi taxele plătite de toţi cetăţenii acestei ţări.

Această pensie, „de lux”, este de până la 8 – 10 ori mai mare decât cea calculată pe baza punctului de pensie, ajungând până la peste 37.000 de lei (din totalul celor două pensii, care ajung până la 41.000 de lei ).

Deci „pensiile speciale” nu sunt acordate din contribuţiile achitate de mega-pensionarii respectivi (în perioada în care aceştia au avut calitatea de salariaţi), ci din impozitele plătite de toţi cetăţenii acestei ţări, inclusiv de cei cărora le este foame şi nu au ce mânca, numeroşi aflaţi la limita supravieţuirii.

Fie şi numai din cele de mai sus rezultă că „Fiecare pensie de lux reprezintă, în cele din urmă, un furt de la cei cărora le este foame şi nu au ce mânca” (N. Grigorie Lăcriţa).

6. Prin acordarea, prin „legi speciale”, a unor pensii exorbitante, care nu-şi găsesc corespondent în achitarea de contribuţii pentru pensie, se încalcă grav:

6.1. „Art. 16 – Egalitatea în drepturi” din Constituţia României  prin care se dispune clar, precis şi la modul imperativ că „(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, „(2) Nimeni nu este mai presus de lege”.

6.2. Principii fundamentale care stau la baza oricărui sistem de pensii bazat pe echitate şi justiţie socială, prevăzute şi prin „Directiva (UE) 2341 din 14 decembrie 2016 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (IORP) (reformare) (Text cu relevanţă pentru SEE)”, emitent: Parlamentul European şi Consiliul, publicată în: Jurnalul Oficial nr. L 354 din 23 decembrie 2016, p. 37 – 85, în vigoare de la 12 ianuarie  2017.

Spre exemplu, prin Directiva (UE) 2341/2016, care urmărește să îmbunătățească responsabilitatea în ceea ce privește pensiile, se prevăd următoarele principii de bază (sublinierile ne aparţin):

Egalitatea de tratament între toţi cetățenii statului: acordarea acelorași drepturi și impunerea acelorași obligații de securitate socială între toţi cetățenii statului.

Determinarea legislației aplicabile, astfel încât o persoană să nu fie supusă, în același timp, mai multor legislații de securitate socială sau, dimpotrivă, să nu facă obiectul nici-unei legislații.

Totalizarea perioadelor de asigurare în vederea stabilirii și acordării drepturilor, ceea ce presupune ca drepturile de pensie să fie calculate numai în funcţie de (1) perioada de asigurare, şi (2) de contribuţiile achitate.

7. Din cele de mai sus rezultă cu claritate gravele inechităţi în stabilirea pensiilor: celor cu salarii mici li se stabilesc pensii derizorii, cu mult sub cele cuvenite, iar celor cu salarii mari li se acordă pensii, pe baza unor „legi speciale” mai mari decât cele care li se cuvin pe baza contribuţiilor efectiv achitate. 

Prevederi legale [7] 

1. Legea nr. 7/2017, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017:

„Art. 16. Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 este de 3.131 lei.”.

2. Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată:

„Art. 1. Începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.”.

3. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:

„Art. 3. (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) asigurat - persoana fizică pentru care angajatorul este obligat să reţină şi să plătească contribuţia individuală de asigurări sociale, precum şi persoana fizică ce achită, în nume propriu, contribuţia de asigurări sociale, conform prezentei legi;

d) contribuabil – persoana fizică sau juridică ce plăteşte contribuţii de asigurări sociale sistemului public de pensii, conform prezentei legi;

l) punctaj lunar – numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câştigului salarial brut lunar/soldei brute lunare sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică;

m) punctaj anual – numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, obţinut prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare;

n) punctaj mediu anual – numărul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta în întreaga perioadă de activitate la numărul anilor corespunzători stagiului complet de cotizare prevăzut de lege la data pensionării;

p) stagiu de cotizare – perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu declaraţie individuală de asigurare sau contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii;

r) stagiu complet de cotizare – perioada de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială;

t) stagiu minim de cotizare – perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de pensionare;

v) vârstă standard de pensionare – vârsta stabilită de prezenta lege, pentru bărbaţi şi femei, la care aceştia pot obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege.

(2) În sensul prezentei legi, prin câştig salarial brut/soldă brută/salariu lunar brut se înţelege veniturile din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit, conform prevederilor Codului fiscal.

Art. 52. Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege.

Art. 53. (1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.

(2) Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului minim de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.

(3) Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.”.

4. Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative:

„Art. 2. (1) Începând cu data de 1 iulie 2017, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea punctului de pensie, stabilit potrivit art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, se majorează cu 9% şi este de 1.000 lei.

(2) Începând cu 1 martie 2017, nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, este de 520 lei.”.

5. „Directiva (UE) 2341 din 14 decembrie 2016 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (IORP) (reformare) (Text cu relevanţă pentru SEE)”, emitent: Parlamentul European şi Consiliul, publicată în: Jurnalul Oficial nr. L 354 din 23 decembrie 2016, p. 37 – 85, în vigoare de la 12 ianuarie  2017.

Directiva urmărește să îmbunătățească responsabilitatea în ceea ce privește pensiile.

Actele normative comunitare în domeniul pensiilor au la bază următoarele principii:

Egalitatea de tratament între toţi cetățenii statului: acordarea acelorași drepturi și impunerea acelorași obligații de securitate socială între toţi cetățenii statului.

Determinarea legislației aplicabile, astfel încât o persoană să nu fie supusă, în același timp, mai multor legislații de securitate socială sau, dimpotrivă, să nu facă obiectul nici-unei legislații;

Totalizarea perioadelor de asigurare în vederea stabilirii și acordării drepturilor, ceea ce presupune ca drepturile de pensie să fie calculate numai în funcţie de (1) perioada de asigurare, şi (2) de contribuţiile achitate.



[1]  În funcţie de perioada pe care se stabilesc drepturile de pensie ale unei persoane, sintagma „legea generală a pensiilor” se referă la: Decretul nr. 292/1959, Legea nr. 27/1966, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 19/2000, Legea nr. 263/2010, redate în Bibliografie.

[2] În diferite reglementări aceiaşi noţiune se exprimă fie prin „câştigul salarial mediu brut”, fie prin „salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”. Necorelările legislative în definirea aceleiaşi noţiuni generează, frecvent, serioase confuzii, nedumeriri şi erori în interpretarea şi în aplicarea corectă a unor prevederi legale.

[3] Aceste aspecte sunt bine prezentate în cărţile: Grigorie N. Lăcriţa. Sistemul de pensii bazat pe contribuţii şi venituri corelate. Editor Tribuna Economică, Bucureşti, 2005. Grigorie N. Lăcriţa (coordonator). Sistemul de pensii bazat pe principiul contributivităţii. Necesitate. Posibilităţi de aplicare. Metodologie de calcul. Editura Sitech, Craiova, 2010.

[4] „Durata medie a vieţii”, exprimată în statistici prin „speranţa de viaţă la naştere”, este un indicator reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou născut dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile mortalităţii pe vârste din perioada de referinţă (anul 2017, în acest caz). Acest indicator este elaborat pe baza datelor privind numărul populaţiei, precum şi a deceselor pe ani de naştere şi vârste, la o anumită dată, considerată perioada de referinţă.

[5] Milioane de cetăţeni oneşti din această ţară au muncit mult, unii până la 47 de ani, şi în condiţii dintre cele mai grele, din care numeroşi nici nu au mai apucat pensia. Spre exemplu, dintr-o statistică făcută la Combinatul Chimic din oraşul Târnăveni, în secţia „bicromat de sodiu”, o substanţă puternic toxică (în special cancerigenă, s-a constatat că nu a existat salariat care să iese la pensie fără să suferă de grave afecţiuni. Majoritatea dintre aceştia au făcut cancer, circa 38% murind înainte de a ieşi la pensie, iar dinte cei care au apucat pensia în jur de 80% au decedat în următorii de 5 ani (după ieşirea la pensie).

[6] „punctul de pensie” fiind bazat pe „câştigul salarial mediu brut”, exprimat şi prin noţiunea de  „salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.

[7] Sublinierile ne aparţin şi au scopul de a evidenţia cu uşurinţă esenţialul. 

comentarii

Despre autor  ⁄ Grigorie Lăcriţa

Activitatea profesională, didactică, ştiinţifică şi publicistică desfăşurată de Nicolae Grigorie, în general sub semnătura Nicolae Grigorie Lăcriţa, sau N. Grigorie Lăcriţa , în perioada 1993 – 2016, arată o personalitate complexă, dedicată creației, științei și dezvoltării relației cu publicul pe care l-a servit permanent de-a lungul carierei. Conceptele sale despre viață și conduita publică au determinat lumea academică, științifică și culturală să-l recunoască drept o personalitate veritabilă a comunității craiovene şi naţionale, cu o activitate publicistică de anvergură națională, beneficiar al numeroase aprecieri din partea publicațiilor de specialitate, al mass-media şi al unor foruri academice.

Un comentariu

  • Răspunde
    cozma ioan mangaliaCozma
    septembrie 11 2019

    habar nu aveti despre ce vorbiti ! nu stiti prevederile art102v din legea pensiilor 263 /2010 , care spune ca ; la plecare vpp=732,8 lei, iar in fiecare an se majoreaza cu 100%inflatia si in plusv 50%di cresterea salariului mediu brut fata de anul precedent ! daca in 2011 salariul mediu brut=1980 iar in 2012=2063 , vpp pe 1ianuarie 2012 =732,8+733,8×3,14% +92063-1980)X50%=793 LEI/PUNCT !CE SRII TU E POLOLOGHIE , NU STIINTA !

Scrie un comentariu