Nu uitaţi: Impozitul pe construcţii se datorează începând cu 1 ianuarie 2014!

O.U.G. nr. 102/2013 a fost publicată în Monitorul oficial nr. 703/2013.

Reglementările introduse prin noul Titlu IX³ se referă la alte construcţii decât cele pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit titlului IX din Codul fiscal.

De la 1 ianuarie 2014, sunt obligate la plata impozitului pe construcţii următoarele categorii de contribuabili:

– persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;

– persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

– persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Exceptări. Observăm că nu sunt obligaţi la plata acestui impozit:

– institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, dat fiind că unele dintre acestea sunt instituţii publice potrivit legii;

– instituţiile publice, întrucât instituirea acestui impozit ar fi generat un impact bugetar nul în condiţiile în care bugetul ar fi inclus pe partea de cheltuieli valoarea impozitului datorat de instituţia respectivă, iar pe partea de venituri aceeaşi valoare, respectiv a impozitului de încasat de la instituţia respectivă;

– asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial dat fiind că, în general, construcţiile deţinute de acestea nu sunt utilizate, pentru desfăşurarea activităţilor economice, ci pentru activităţi de interes general, comunitar sau nonpatrimonial.

Pentru cazurile specifice operaţiunilor de leasing financiar, calitatea de contribuabil o are utilizatorul, iar în cadrul operaţiunilor de leasing operaţional, calitatea de contribuabil o are locatorul.

În categoria construcţiilor, astfel cum sunt prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, sunt cuprinse şi clădirile astfel cum sunt acestea definite şi impozitate conform titlului IX din Codul fiscal.

Astfel, în înţelesul Titlului IX, clădirea este orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încăperea reprezintă spaţiul din interiorul unei clădiri.

Baza impozabilă este reprezentată de valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor. Din această valoare, se scade:

– valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform titlului IX din Codul fiscal, de către contribuabil sau proprietar, după caz; ATENŢIE: Deducerea valorii lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă se justifică cu documentaţia corespunzătoare care atestă comunicarea acestei valori către proprietar;

– valoarea construcţiilor şi a lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ teritoriale;

– valoarea construcţiilor reprezentând terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole conform subgrupei 1.2.9. din grupa 1 a Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin H.G. nr. 2139/2004, cu modificările ulterioare. Potrivit Notei de fundamentare a O.U.G. nr. 102/2013, exceptarea valorii teraselor pe arabil, plantaţiilor pomicole şi viticole are în vedere creşterea competitivităţii agriculturii româneşti în vederea fructificării potenţialului agricol real al României.

ATENŢIE: În situaţia în care, în cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de majorare sau diminuare a valorii soldului debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, impozitul pe construcţii nu se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul următor.

Deductibilitate. Cheltuiala cu impozitul calculat aşa cum am arătat mai sus este cheltuială deductibilă la stabilirea profitului impozabil.

Calculare. Contribuabilii sunt obligaţi să calculeze şi să declare impozitul pe construcţii, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul.

Plata impozitului. Impozitul pe construcţii se plăteşte în două rate egale, până la datele de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv.

Excepţii. Prin excepţie, contribuabilii care încetează să existe în cursul anului, au obligaţia de a declara şi plăti impozitul până la data încheierii perioadei din an în care persoana juridică a existat.

Contribuabilii nou-înfiinţaţi datorează impozitul pe construcţii începând cu anul fiscal următor.

Modelul şi conţinutul declaraţiei privind impozitul pe construcţii se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Impozitul pe construcţii reprezintă venit al bugetului de stat şi se administrează de către ANAF.