Senatul a adoptat în ședința din 26 februarie două proiecte de lege care privesc sistemul de pensii pentru notarii publici, unul dintre acestea fiind chiar actul prin care Casa de Pensii a Notarilor Publici intră în legalitate, după o decizie a CCR de anul trecut, care a stabilit contrariul. Astfel, Curtea Constituțională a decis (Decizia Curții Constituționale nr. 591 din 8 octombrie 2019) că reglementările privind Casa de Pensii a Notarilor, prin ordine și regulamente emise de Uniunea Notarilor Publici nu au caracter de lege, ci caracter administrative. Primul proiect adoptat prevede că modul de organizare și funcționare a Casei de Pensii a Notarilor Publici, aflată sub autoritatea Uniunii Notarilor Publici, se stabilește prin lege specială, iar până la adoptarea de către Parlament a legii privind sistemul de pensii al notarilor publici, Casa de Pensii a Notarilor Publici desfășoară activitatea de administrare curentă a activelor și de încasare a contribuțiilor notarilor publici asigurați. Al doilea proiect adoptat de Senat stabilește sistemul de pensii și asigurări sociale al notarilor publici, organizarea acestui sistem, drepturile și obligațiile, condițiile de acordare, categoriile beneficiare, modul de stabilire a pensiei, de plată a acesteia, precum și modalitatea de contribuții la fondurile sistemului de asigurări sociale ale notarilor publici. Cap. II – A. Pensia pentru limită de vârstă - Art. 11.  (1) Pensia pentru limită de vârstă se cuvine asiguraţilor care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi perioada minimă de contribuţie în sistemul propriu. (2) Vârsta standard de pensionare, la care se poate solicita pensie pentru limită de vârstă, este de 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. (3) Perioada minimă de contribuţie în sistemul propriu, necesară pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă, este de 10 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Perioada completă de contribuţie, utilizată la determinarea punctajului mediu acumulat, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Art. 81.  (1) Prin excepţie de la prevederile art. 11 din prezenta lege, pentru notarii publici care aveau ia data de 1 ianuarie 2013, vârsta cuprinsă între 40 şi 45 de ani inclusiv, precum şi o vechime în profesia de notar public de minimum 10 ani, perioada completă de contribuţie necesară pentru calcularea pensiei pentru limită de vârstă este de 30 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Cap. II - B. Pensia anticipată Art. 12. - (1) Asiguraţii care au realizat o perioadă de contribuţie de cel puţin 25 de ani în sistemul propriu au dreptul la pensie anticipată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. (2) La stabilirea perioadei de contribuţie pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau în calcul perioadele asimilate prevăzute de prezenta lege. Art. 13. - (1) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea procentuală a acestuia în raport cu perioada de contribuţie realizată şi cu numărul de luni de anticipare. (2) Cuantumul pensiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1) se calculează conform prevederilor art. 29 din prezenta lege. (3) Diminuarea prevăzută la alin. (1) se determină prin înmulţirea numărului de luni de anticipare cu procentele prevăzute în tabelul nr. 1. TABELUL NR. 1

Perioada de contribuţie realizată	Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%)
De la 25 de ani până ia 30 de ani	0,50
De la 30 de ani până la 35 de ani	0,40
Peste 35 de ani, inclusiv	0,30

  Cap. II - C. Pensia de invaliditate Art. 15. - (1) Asiguraţii care şi-au pierdut total capacitatea de muncă şi sunt încadraţi în gradul I sau II de invaliditate, au dreptul la pensie de invaliditate, dacă, la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, sunt notari publici. (2) Asiguraţii care au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută de prezenta lege, nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate. Cap. II - D. Pensia de urmaş Art. 21. - (1) Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era asigurat sau pensionar din sistemul propriu. (2) Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor şi în situaţia în care, la data decesului, susţinătorul nu îndeplinea condiţiile prevăzute la alin. (1), dar a realizat perioada minimă de contribuţie de 10 ani în sistemul propriu. Art. 23. - Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei de 65 de ani, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Art. 25. - Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte în procent de 60% din pensia susţinătorului, prevăzută la art. 24 din prezenta lege, indiferent de numărul urmaşilor îndreptăţiţi la pensie. În afară de categoriile de pensii susmenționate, notarii publici vor putea beneficia de ajutoare financiare în cazul decesului beneficiarului, până la vârsta de pensionare, dar și în cazul retragerii din profesie, dacă perioada de contribuție a fost de minimum 5 ani. În privinșa contribuțiilor la asigurări sociale, notarii publici au la dispoziție un model de declarație individual de asigurare prevăzută în Statutul Casei de Pensii, urmând ca fiecare notar public să își depună obligatoriu această declaraţie individuală de asigurare, în scopul comunicării opţiunii privind venitul lunar asigurat. Cele două proiecte de lege vor fi dezbătute în procedură de urgență la Camera Deputaților, forul decizional.