Modificări privind dreptul la pensie al persoanelor cu handicap

În urma constatării neconstituționalității sintagmei „preexistent calității de asigurat”, dispozițiile art. 58 din Legea nr. 263/2010 vor fi interpretate în sensul că beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, precum și a stagiilor de cotizare și persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap dobândit ulterior dobândirii calității de asigurat, fără a fi însă afectat dreptul persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat. 

Această din urmă categorie de persoane va continua, prin urmare, să beneficieze de dreptul prevăzut de dispozițiile art. 58 din Legea nr. 263/2010, în aceleași condiții în care s-a bucurat de acest drept înainte ca prezenta decizie să își producă efectele. 

Prin extrasul de mai sus, semnalăm astfel recenta Decizie nr. 632/2018 a CCR referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în vigoare de la 26 noiembrie 2018. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 995 din 26 noiembrie 2018. 

Curtea de Apel Cluj a fost cea care a ridicat, din oficiu, într-un dosar, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 58 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 

Textul de lege criticat de Curtea de Apel Cluj

Dispozițiile apreciate ca fiind neconstituționale au următorul cuprins:

„Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcție de gradul de handicap, după cum urmează:

a) cu 15 ani, în situația asiguraților cu handicap grav, dacă au realizat, în condițiile handicapului preexistent calității de asigurat, cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare;

b) cu 10 ani, în situația asiguraților cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condițiile handicapului preexistent calității de asigurat, cel puțin două treimi din stagiul complet de cotizare;

c) cu 10 ani, în situația asiguraților cu handicap mediu, dacă au realizat, în condițiile handicapului preexistent calității de asigurat, stagiul complet de cotizare.”. 

Motivarea criticii de neconstituționalitate

Vom relua mai jos câteva din argumentele invocate de Curtea de Apel Cluj, în motivarea excepției de neconstituționalitate, cu sublinieri care ne aparțin (E.S.)

– Dispozițiile criticate impun un tratament diferit al persoanelor cu handicap grav care realizează cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare, în funcție de data survenirii handicapului, respectiv dacă acesta este preexistent sau nu calității de asigurat. Or, deși Curtea Constituțională a decis, în jurisprudența sa, că „persoanele care au avut handicapul preexistent calității de asigurat se află într-o situație diferită de cea a persoanelor care au dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncă, fapt ce justifică în mod rezonabil instituirea unui tratament juridic diferențiat„, se impune schimbarea acestei jurisprudențe, în considerarea unor argumente noi, care nu au fost avute în vedere de Curtea Constituțională.

– Astfel, situația persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat este numai aparent diferită față de cea a persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap ulterior dobândirii calității de asigurat, la nivel pur teoretic, în realitate însă situația acestora fiind absolut identică. Ceea ce a determinat legiuitorul să permită unei persoane cu handicap să beneficieze de reducerea vârstei standard de pensionare este faptul obiectiv, indubitabil, că această persoană depune un efort considerabil mai mare decât o persoană fără handicap, pentru efectuarea aceluiași tip de muncă. Or, în lumina art. 41 și art. 50 din Constituție, prin această soluție, cuprinsă în art. 58 din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a împăcat cele două deziderate constituționale: pe cel care consacră dreptul persoanelor cu handicap de a participa efectiv la viața comunității cu cel privind dreptul salariaților la securitate și sănătate. Așa fiind, o persoană cu handicap, al cărei efort suplimentar în muncă se traduce printr-o uzură fizică și psihică mai accentuată, are dreptul de a-i fi redusă vârsta standard de pensionare, beneficiind, așadar, de dreptul la pensie, în condiții mai favorabile, soluția legiuitorului fiind totalmente justă și rezonabilă. Aceleași considerente însă sunt valabile indiferent de data producerii handicapului: o persoană în această situație va depune aceleași eforturi suplimentare în muncă, indiferent dacă handicapul a survenit anterior sau ulterior dobândirii calității de asigurat.

– Din punct de vedere obiectiv, nu există absolut nicio diferență reală între o persoană care dobândește handicapul cu o zi înainte sau cu o zi după dobândirea calității de asigurat, fiind, așadar, absolut irelevant, din punct de vedere al protecției de care trebuie să se bucure, momentul survenirii handicapului. Faptul că persoanele care dobândesc handicapul ulterior calității de asigurat ar putea avea dreptul la o pensie de invaliditate este absolut irelevant, câtă vreme nu poate fi imputabil acestora că au ales să lucreze și să dorească să se pensioneze în condiții similare cu cele ale unei persoane care nu are handicap. Mai mult, acestea trebuie să aibă dreptul de a alege între diferite lua, forme de protecție, atunci când e cazul, iar nu să fie puse în situația de a fi nevoite să solicite o formă de protecție care le poate fi dezavantajoasă.

– Prin Decizia nr. 1.154/2011, Curtea Constituțională a stabilit că „discriminarea” presupune a trata diferit, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, persoane aflate în situații similare, o asemenea situație intervenind în cazul în care distincția nu urmărește un scop legitim sau nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit. Or, tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor prin norma criticată nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă, fapt ce are drept urmare neconstituționalitatea textului atacat. 

Practica actuală a Casei Naționale de Pensii Publice

Curtea Constituțională a dispus solicitarea de informații de la Casa Națională de Pensii Publice cu privire la modul cum interpretează și aplică prevederile art. 58 din Legea nr. 263/2010. Astfel, s-au solicitat informații cu privire la modul de soluționare a cererilor de acordare a pensiei de invaliditate formulate de către persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap ulterior dobândirii calității de asigurat, în temeiul art. 68-82 din Legea nr. 263/2010, precum și transmiterea, spre exemplificare, a înscrisurilor din care să rezulte practica instituției în acest domeniu.

Casa Națională de Pensii Publice, prin Adresa nr. 8.219 din data de 2 octombrie 2018, înregistrată la Curtea Constituțională, a arătat că „. . .persoanele care au dobândit handicapul ulterior calității de asigurat și care au realizat stagiu de cotizare anterior datei încadrării în grad de invaliditate au dreptul la pensie de invaliditate în aceleași condiții ca și ceilalți asigurați ai sistemului public„. 

Hotărârea Curţii Constituționale

CCR a admis – cu majoritate de voturi – excepția de neconstituționalitate. Fără a mai prezenta considerentele avute în vedere, notăm aici paragrafele de concluzii.

● Curtea reține că, în urma constatării neconstituționalității sintagmei „preexistent calității de asigurat”, dispozițiile art. 58 din Legea nr. 263/2010 vor fi interpretate în sensul că beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, precum și a stagiilor de cotizare și persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap dobândit ulterior dobândirii calității de asigurat, fără a fi însă afectat dreptul persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat. Această din urmă categorie de persoane va continua, prin urmare, să beneficieze de dreptul prevăzut de dispozițiile art. 58 din Legea nr. 263/2010, în aceleași condiții în care s-a bucurat de el înainte ca prezenta decizie să își producă efectele.

● Dispozițiile art. 58 din Legea nr. 263/2010 vor fi interpretate în sensul că beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare și a stagiilor de cotizare toate persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap, indiferent de momentul dobândirii calității de asigurat. Bineînțeles, la verificarea îndeplinirii condiției realizării stagiului complet de cotizare, potrivit diferențierilor operate în prevederile art. 58 lit. a), b) și c) din Legea nr. 263/2010, vor fi luate în calcul doar stagiile realizate după data dobândirii handicapului, nu și stagiile realizate anterior datei dobândirii handicapului.

Ai nevoie de Legea nr. 263/2010? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!