Un nou proiect legislativ cu impact major asupra modului de funcționare a unor autorități administrative autonome din România a fost trimis la promulgare în data de 9 septembrie 2025. Actul normativ, promovat de Guvern în baza angajării răspunderii în Parlament, vizează restructurarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Deși avizat favorabil de Consiliul Legislativ și de Consiliul Economic și Social, proiectul nu a fost lipsit de controverse. A doua zi după trimiterea la promulgare, pe 10 septembrie 2025, senatorii AUR au sesizat Curtea Constituțională, contestând constituționalitatea unor prevederi.
Parcurs legislativ tensionat
Proiectul are la bază inițiativa Cancelariei Prim-Ministrului și a Secretariatului General al Guvernului, fiind parte a Programului de Guvernare aprobat de Parlament prin Hotărârea nr. 25/2025, la capitolul dedicat reformei autorităților autofinanțate.
Pe 1 septembrie 2025, Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament asupra formei finale a proiectului, după includerea unor amendamente venite din partea senatorilor și deputaților. La scurt timp, partidele AUR, SOS și POT au depus o moțiune de cenzură. Aceasta a fost dezbătută în ședința comună a Camerelor din 7 septembrie 2025, dar nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată. Astfel, legea a continuat parcursul procedural, fiind transmisă președintelui pentru promulgare.
Măsuri de restructurare și reduceri de costuri
Proiectul de Lege impune un set de măsuri clare, cu termene și obiective precise, care vizează eficientizarea celor trei autorități, și anume:
- Noi organigrame până la 30 octombrie 2025
Conducerile ANRE, ASF și ANCOM trebuie să prezinte un raport în fața comisiilor parlamentare reunite de buget-finanțe și muncă, precum o notă informativă către Guvern, cu o nouă structură organizatorică care să prevadă reducerea personalului față de situația din 1 ianuarie 2025, astfel: - 10% dintre posturile de specialitate vor fi eliminate;
- 30% dintre posturile de suport administrativ, logistic și operațional vor fi reduse.
Organigramele celor trei autorități trebuie realizate cu respectarea prevederilor privind normativul de personal conform art. XLVIl alin. (4) din Legea nr. 296/2023 și a următoarelor criterii:
- numărul posturilor din structurile organizatorice care asigură suportul autorităților autonome să reprezinte cel mult 20% din numărul total de posturi;
- să nu includă posturi care nu au corespondent în Clasificarea ocupațiilor din România (COR);
- atribuțiile posturilor de directori generali să nu dubleze activitatea prestată de vicepreședinți.
- Limitări salariale și tăieri de beneficii
- Până la 31 decembrie 2028, membrii structurilor de conducere nu vor mai primi bonusuri sau prime.
- Salariile brute și indemnizațiile vor fi reduse cu 30%, măsura aplicându-se cel târziu de la 1 ianuarie 2026.
- Bonusurile anuale nu pot depăși de două ori cuantumul brut al indemnizației unui ministru.
- Transparență obligatorie
Autoritățile vizate vor obligate să publice pe site-urile proprii organigramele, grilele de salarizare și nivelul remunerațiilor membrilor din comitetele de conducere. - Protecția personalului reorganizat
Funcționarii de conducere eliberați din post vor beneficia de drepturile legale și, în lipsa unor funcții de conducere vacante, vor putea fi încadrați pe posturi de execuție compatibile cu studiile și experiența lor.
Motivele economice invocate de Guvern
În expunerea de motive, Executivul argumentează că măsurile fac parte dintr-un efort mai amplu de consolidare fiscală și de reducere a cheltuielilor publice, în conformitate cu angajamentele României la nivel european.
Printre argumentele centrale se regăsesc:
- corectarea deficitului bugetar excesiv, în linie cu Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 3 aprilie 2020, care cere României măsuri riguroase pentru a aduce deficitul sub 3% din PIB până în 2031 (față de 7,9% în 2024);
- scăderea ponderii cheltuielilor publice în PIB de la 41,9% în 2025 la 35,9% în 2031;
- aplicarea prevederilor Legii nr. 296/2023, care obligă autoritățile autonome aflate sub control parlamentar să vireze anual o taxă specială de 80% din excedentul bugetar, dar nu mai puțin de 33% din venituri.
Guvernul a sublinat că ANRE, ASF și ANCOM sunt instituții autofinanțate, cu venituri proprii, iar eficientizarea lor ar spori capacitatea statului de a-și respecta obligațiile financiare interne și internaționale.
Contestarea AUR la Curtea Constituțională
La o zi după trimiterea legii spre promulgare, AUR a depus o sesizare la Curtea Constituțională. Formațiunea reclamă printre altele că actul normativ ar încălca autonomia autorităților administrative autonome, invocând art. 117 alin. (3) din Constituție, precum și mai multe directive europene privind independența instituțiilor de reglementare.
Contestatarii susțin și că obligarea conducerilor ANRE, ASF și ANCOM de a prezenta rapoarte și organigrame în fața comisiilor parlamentare și a Guvernului ar reprezenta o ingerință în funcționarea lor. În plus, AUR critică procedura de adoptare, calificând drept „abuzivă” angajarea răspunderii Guvernului.
Totuși, Constituția prevede doar că asemenea autorități se pot constitui prin lege organică, ceea ce înseamnă că legea este cea care le stabilește autonomia și modul de funcționare și nu Constituția.
”Art. 117 (3) Autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică."
Desigur, Curtea Constituțională urmează să stabilească dacă aceste critici sunt întemeiate sau nu.