Reglementările Noului Cod Civil aduc schimbări semnificative în materia ipotecii. A fost reglementată ipoteca mobiliară care, potrivit art. 171 din Legea de aplicare a Codului civil, reprezintă orice garanţie reală mobiliară care nu necesită deposedarea debitorului de bunul afectat garanţiei, indiferent de momentul şi temeiul juridic al constituirii sale.
Astfel, noţiunea de gaj are în prezent semnificaţia de garanţie reală care presupune remiterea materială către creditor a bunului mobil ce face obiectul garanţiei sau a titlului de valoare.
Noul Cod Civil, în art. 2350 alin. 2 şi art. 2357, prevede posibilitatea constituirii ipotecii şi asupra unei universalităţi de bunuri. În cazul ipotecii convenţionale, ipoteca asupra universalităţii de bunuri mobile sau imobile, prezente sau viitoare, este permisă numai în cazul bunurilor afectate activităţii unei întreprinderi (Art. 2368 NCC).
Cu toate acestea, ipoteca constituită asupra unei universalităţi de bunuri imobile nu grevează respectivele bunuri decât din momentul înscrierii ipotecii în cartea funciară cu privire la fiecare dintre imobile. Înscrierea ipotecii imobiliare în cartea funciară are, în reglementarea dată de Noul cod civil, caracter constitutiv de proprietate.
Modificări intervin şi cu privire la posibilitatea cesiunii ipotecii sau a rangului acesteia separat de creanţa garantată, dar sub condiţia ca suma pentru care este constituită ipoteca să fie determinată în actul prin care s-a constituit ipoteca.
De asemenea, în noua reglementare, nu-şi mai găsesc aplicarea clauzele care prevăd ca actele de dispoziţie a bunului ipotecat sunt interzise, Noul Cod Civil, în art. 2376 şi 2384, prevăzând expres ca actele de dispoziţie asupra bunului ipotecat sunt valabile chiar dacă dobânditorul cunoaşte stipulaţia din contractul de ipotecă ce interzice transferul.
Clauzele prin care debitorul este obligat la plata anticipată şi imediata la cerere a obligaţiei garantate sau plata vreunei alte obligaţii, prin faptul constituirii unei alte garanţii asupra aceluiaşi bun se consideră nescrise.
O altă inovaţie a Noului Cod Civil o constituie şi instituţia perfectării ipotecii, aplicabilă ipotecii mobiliare. Pentru ca o ipotecă să fie perfectă, art. 2409 Cod civil prevede că aceasta trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
– contractul de ipotecă a fost încheiat în mod valabil
– obligaţia garantată a luat naştere
– constituitorul ipotecii a dobândit drepturi asupra bunurilor mobile ipotecate
– formalităţile cerute de lege pentru publicitatea ipotecii au fost îndeplinite.
Şi în materia ipotecii asupra conturilor s-au instituit anumite prevederi legate de publicitatea acesteia, introducându-se forma alternativă de control asupra conturilor. În caz de concurs între un creditor ce are controlul unui cont şi un creditor care nu deţine acest control, va avea preferinţă cel care are controlul contului.
Cazurile în care un creditor ipotecar dobândeşte control asupra contului bancar sunt următoarele: când creditorul este chiar banca de cont când, în baza convenţiei dintre constituitor, banca de cont şi creditorul ipotecar, acesta din urmă poate dispune de sumele aflate în cont când creditorul ipotecar devine titularul contului.
Noul Cod Civil instituie unele ipoteci imobiliare legale, prin care se reiau privilegiile asupra imobilelor instituite de Codul Civil 1864. Art. 2386 prevede că aceste ipoteci legale sunt constituite în beneficiul anumitor persoane precum: vânzătorul unui imobil, pentru restul de pret; promitentul achizitor, pentru avansul de preţ, dacă promisiunea de a vinde nu este executată; cel care a împrumutat o sumă de bani pentru dobândirea unui imobil, asupra imobilului astfel dobândit, pentru restituirea împrumutului etc.
Av. Colţuc Marius
Fondator Casa de Avocatură Colţuc
