Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr.45/22.06.2020 a admis sesizarea formulată de Tribunalul Gorj – Secția I civilă, în Dosarul nr. 14.725/318/2019, și în consecință a stabilit că:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, modificat prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, actele de procedură transmise prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, este socotit a fi depus în termen.
Decizia ÎCCJ nr. 45/22.06.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 961/20.10.2020 și menţionăm faptul că, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I (adică de la data de 20.10.2020), iar pentru instanța care a solicitat dezlegarea, de la data pronunțării deciziei.
Ce a declanşat litigiul principal în discuţie?
Prin Cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu la data de 27.09.2019 cu nr. 14.725/318/2019 reclamanta X a solicitat instanței de tutelă, pe calea ordonanței președințiale, să pronunțe o hotărâre prin care să stabilească numele de familie al minorei după numele său, ca urmare a lipsei acordului pârâtului Y.
În motivare, reclamanta a susținut că, la data de 20.07.2019, a născut-o pe minoră în urma unei relații pe care a oficializat-o cu actualul ei soț. A mai arătat că se afla în procedură de divorț cu fostul ei soț la data când a conceput-o pe minoră.
Pentru acest motiv Serviciul de stare civilă din cadrul Direcției Publice Comunitare Locale de Evidență a Persoanelor Târgu Jiu nu a putut elibera certificatul de naștere al minorei, prezumându-se că aceasta a fost concepută în timpul căsătoriei cu fostul soț al reclamantei.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 449 alin. (3) din Codul civil.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
Prin Sentința Civilă nr. 7.587/25.11.2019, Judecătoria Târgu Jiu a respins cererea reclamantei de emitere a unei ordonanțe președințiale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 997 din Codul de procedură civilă, întrucât reclamanta nu a făcut dovada caracterului vremelnic al măsurii solicitate, neputându-se dispune pe calea ordonanței președințiale decât măsuri provizorii.
Or, stabilirea numelui minorei impune o măsură definitivă, iar nu una provizorie.
Împotriva sentinței primei instanțe, reclamanta a declarat apel, prin care a susținut, în esență, că acțiunea a fost respinsă fără a se avea în vedere dispozițiile legale incidente și interesul superior al minorei.
Tribunalul Gorj – Secția I civilă a reținut că apelul a fost transmis prin fax, în ultima zi a termenului, la ora 20,12, astfel cum rezultă din data transmiterii efectuate prin fax, fiind înregistrat la instanță a doua zi, conform rezoluției menționate pe cererea de apel, motiv pentru care a invocat excepția tardivității apelului.
În aceste condiții, Tribunalul Gorj – Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 11.03.2020, în Dosarul nr. 14.725/318/2019, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 din Codul de procedură civilă[1], raportat la Decizia nr. 34/15.05.2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv dacă decizia menționată prin care s-a stabilit că actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică, în ultima zi a termenului care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, nu este socotit a fi depus în termen, își mai produce efectele ca urmare a modificării legislative a art. 183 alin. (1) din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (Legea nr. 310/2018).
[1] Potrivit art. I pct. 24 din Legea nr. 310/2018, Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247/10.04.2015, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
„La articolul 183, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: Art. 183.
(1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen. (…)
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, precum și mențiunea datei și orei primirii faxului sau a e-mailului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanței, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.”
