Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat că de la 1 iulie va fi reluată obligativitatea utilizării cardului național de sănătate pentru serviciile medicale acordate în unitățile sanitare cu paturi și de către  furnizorii de investigații paraclinice, furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu / îngrijiri paliative la domiciliu, furnizorii de servicii stomatologice, furnizorii de dispozitive medicale și furnizorii de medicamente.

HG 438/2020 privind completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 (pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate) conține o serie de alte măsuri aplicabile până la data de 30 septembrie, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2:

• consultațiile medicale acordate în asistența medicală primară și ambulatoriul de specialitate clinic, inclusiv serviciile conexe actului medical furnizate de psiholog și logoped, pot fi acordate și la distanță, utilizând orice mijloace de comunicare. Consultațiile medicale la distanță se acordă cu încadrarea în numărul maxim de 8  consultații pe oră;
• consultațiile la medicul specialist din ambulatoriu se acordă fără a fi necesar biletul de trimitere;
• în urma consultațiilor acordate la distanță medicul de familie / medicul specialist va emite toate documentele necesare pacientului ca urmare a actului medical, inclusiv prescripțiile medicale; documentele sunt transmise pacientului prin mijloace de comunicare electronică;
• medicii din spital pot elibera, dacă situația o impune, la externarea asiguratului, prescripție medicală pentru medicamente cu și fără contribuție personală în ambulatoriu pentru maximum 90 de zile;
• pentru situațiile care necesită prezentarea de documente casei de asigurări de sănătate de către asigurat, documentele pot fi transmise casei de asigurări de sănătate prin mijloace electronice de comunicare; mijloacele electronice de comunicare se pot folosi și pentru transmiterea de către casele de asigurări de sănătate a documentelor eliberate, necesare asiguraților;
• s-a prelungit până la data de 30 septembrie 2020 termenul de valabilitate pentru  următoarele documente a căror valabilitate expiră până la această dată:

1. biletele de trimitere pentru specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și de reabilitare;
2. biletele de trimitere pentru specialități paraclinice;
3. recomandările medicale pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive – ce se depun / se transmit la casa de asigurări de sănătate;
4. deciziile de aprobare pentru procurarea dispozitivului medical, tehnologiilor și dispozitivelor asistive;
5. deciziile de aprobare emise de către comisia de specialitate de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru efectuarea investigației PET-CT.

Medicii de familie pot prescrie în continuare pentru pacienții cronici inclusiv medicamentele restricționate din Lista de medicamente compensate și gratuite care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate. De asemenea, persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate pentru care a fost instituită măsura de carantină ca urmare a unei suspiciuni de infectare cu COVID-19 beneficiază de concedii și indemnizații pentru carantină, indiferent de locul în care aceasta se instituie.

Certificatele de concediu medical se eliberează de către medicii de familie după ultima zi a perioadei de carantină, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetării perioadei de carantină. Certificatele de concediu medical eliberate se pot transmite de către medicii curanți către persoanele asigurate, respectiv de către persoana asigurată către  angajatori/case de asigurări de sănătate și prin mijloace electronice de transmitere la distanță.

Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României

The post Cardul de sănătate redevine obligatoriu, cu excepția consultațiilor la medicul de familie și la specialistul din ambulatoriu appeared first on Legestart.

Astfel, pentru a intra la examinarea medicală de specialitate, candidații vor aduce mai întâi o adeverință de la medicul de familie, iar în cazul constatării unei contradicții între concluziile și datele medicale consemnate de medicul de familie pe adeverința medicală prevăzută la alin. (1), medicul de unitate consemnează, pe verso, rezultatul constatării, prin completarea rubricii corespunzătoare.

Tatuajele și însemnele vor fi trecute în fișele medicale, la examinare.

Art.5 – (1) În vederea examinării medicale, candidații sunt obligați să prezinte medicului de unitate o copie a Adeverinței eliberate de medicul de familie, depuse în dosarul de recrutare.

(2) Examinarea medicală cuprinde date anamnestice, examene clinice pe aparate şi sisteme morfo-funcţionale, investigații de laboratorși paraclinice, completându-se integraltoaterubricile prevăzute în fişa medicală.

(3) Fişa medicală se completează în prima parte de către medicul de unitate, iar partea a doua cuprinde rezultatele examinărilor medicale efectuate în unităţile specializate prevăzute la art. 2 alin. (2).

(4) Rezultatul fiecărui examen medical efectuat se concluzionează prin exprimarea aptitudinii pe specialitatea respectivă, raportată la baremele medicale în vigoare șise certifică prin semnăturaşi parafa medicului examinator.

(5) În situaţia observării directe,în cursul examinării medicale,a existenţei la candidația unor tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe/în corp, neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară,sau a altor criterii specifice pe linie de resurse umane prevăzute de actele normative în vigoare,medicul de unitate le consemnează în fișa medicală, care se transmite ulterior, cu adresă de înaintare, unităţii de recrutare.

Dacă în urma reexaminării medicale există suspiciuni fundamentate de afecţiuni medicale prevăzute în barem, medicul examinator poate solicita completarea cuinvestigaţii suplimentare şi examene de specialitate, după caz,ce se efectueazăprin intermediul unităţilor din reţeaua sanitară a MAI. În cazul în care investigaţiile suplimentare şi examenele de specialitate nu pot fi efectuate prin unități din rețeauasanitară a MAI, acestea se efectuează prin celelalte unități prevăzute la art. 2 alin. (3).

Contestațiile se vor face în cel mult o zi de la data rezultatului examinării.

Art.6(1) Pe baza examenelor medicale efectuate şi consemnate în fişa medicală, prinraportare labaremele medicale prevăzute înAnexanr. 1laOrdinul comun al ministrului apărării naţionale, viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne,ministrului justiţiei, directorului Serviciului Român de Informaţii, directorului Serviciului de Informaţii Externe, directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi directorului Serviciului de Protecţie şi Pază nr.M.55/107/2.587/C/10.357/210/496/831/2014, pentru aprobarea baremelor medicale privind efectuarea examenului medical pentru admiterea în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, pe perioada şcolarizării elevilor şi studenţilor în unităţile/instituţiile de învăţământ militar, de informaţii, de ordine publicăşi de securitate naţională, pentru ocuparea funcţiilor de soldat/gradat profesionist, precum şi pentru candidaţii care urmează a fi chemaţi/rechemaţi/încadraţi în rândul cadrelor militare în activitate/poliţiştilor în serviciu/funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare,cu modificările și completările ulterioare, cu modificările și completările ulterioare, medicul de unitatecare a deschis fișamedicală,constată șihotărăşte dacă din punct de vedere medical candidatuleste„APT” sau „INAPT”pentru încadrare/ admitere în unitățiMAI/instituții de învățământcare formează personal pentru nevoile MAI.

Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României

The post Ministerul de Interne schimbă examenele de admitere la Poliție. Tatuajele, trecute în fișa medicală appeared first on Legestart.

Astfel, prin Decizia nr.  50/22.06.2020 în dosarul nr.3199/1/2019  Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă a admis sesizarea formulată de Tribunalul Timiş – Secţia I civilă, în dosarul nr. 24956/325/2019, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, și a stabilit:

În situaţia în care persoana împotriva căreia s-a emis ordinul de protecţie nu este implicată într-un dosar penal, pentru a se dispune revocarea ordinului nu trebuie întocmită de către serviciul de probaţiune o evaluare a riscului de recidivă, conform art. 34 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 217/2003. În acest caz, instanţa va efectua o evaluare proprie a existenţei unui risc real pentru victima violenţei domestice sau pentru familia acesteia din partea persoanei împotriva căreia s-a emis ordinul de restricţie.

Menționăm că, după redactarea considerentelor şi semnarea deciziei mai sus menționate, Decizia nr.  50/ 22.06.2020 va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Potrivit art. 521 alin. 3 din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I .

Care este conținutul textului legal menționat de instanța supremă în Decizia nr. 50/ 22.06.2020?

Art. 34 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 217/2003: (2) Revocarea se poate dispune dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:(…)

5. dacă există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competențelor de către un serviciu de probațiune, care indică un grad de risc suficient de scăzut și faptul că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenței domestice sau pentru familia acesteia, astfel cum este definită potrivit prevederilor art. 5.

Ce trebuie să înțeleagă cititorul din decizia instanței supreme mai sus amintită?

Așadar, instanța supremă a statuat prin Decizia nr.50/ 22.06.2020 că, în situația în care  împotriva unei persoane s-a emis ordinul de protecţie, dar victima nu a ales să nu depună și plângere penală împotriva agresorului pentru vreo infracțiune a cărei urmărire penală se declanșează la plângerea persoanei vătămate -a victimei violenței (de exemplu, pentru infracțiunea de loviri și  alte violențe), atunci pentru a se dispune revocarea ordinului nu trebuie întocmită de către serviciul de probaţiune o evaluare a riscului de recidivă, conform art. 34 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 217/2003. Într-un astfel de caz, instanţa va efectua o evaluare proprie a existenţei unui risc real pentru victima violenţei domestice sau pentru familia acesteia din partea persoanei împotriva căreia s-a emis ordinul de restricţie.

Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României

The post ÎCCJ: Revocarea ordinului de protecție și evaluarea riscului de recidivă appeared first on Legestart.

Actul normativ aduce mai multe măsuri punctuale în domeniul fiscal, ce trebuie analizate în contextul legislației existente.

Să parcurgem aceste modificări.

Termenul prevăzut de art. VII alin. (4) din OUG nr. 29/2020 se prorogă până în data de 25 octombrie 2020. Mai exact, obligațiile fiscale scadente după data de 21 martie 2020 au scadența până cel mai târziu în data de 25 octombrie 2020.

Pentru acestea, nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere, dacă sunt achitate până în data de 25 octombrie 2020.

Pe cale de consecință, nici măsurile de executare silită nu se aplică până la această dată, pentru aceste obligații bugetare.

Până la alte măsuri legale, se suspendă sau nu începe executarea silită pentru realizarea creanțelor bugetare. Fac excepție, în sensul că sunt posibile, executările silite pentru recuperarea creanțelor bugetare, când acestea provin din hotărâri judecătorești în materie penală sau când se recuperează ajutoare de stat, prin decizia Comisiei europene sau decizia vreunei instanțe de judecată dintr-un alt stat membru.

Contribuabilii obligați la plata impozitului specific nu datorează impozit specific pentru o perioadă de 90 de zile începând cu data prezentei ordonanțe.

Se prorogă termenul de declarare a impozitului specific pentru semestrul I 2020 până în data de 25 octombrie 2020 inclusiv.

Ordonanța aduce și ca măsură tehnică determinarea perioadei de 90 de zile prin raportare matematică la un an calendaristic de 365 de zile.

Plătitorii de impozit pe profit, respectiv plătitorii de impozit pe venitul microîntreprinderii beneficiază de o reducere la plată a impozitului datorat în procent de 10%, dacă plătesc impozitele pentru trimestrul II și trimestrul III din 2020, la datele scadente, respectiv 25 iulie 2020 și 25 octombrie 2020.

Plătitorii de impozit pe profit care își modifică anul fiscal și este altul decât exercițiul calendaristic, beneficiază de această facilitate, prin simetrie.

Din punctul de vedere al TVA, livrările de măști de protecție și ventilatoare medicale livrate către instituții publice responsabile cu constituirea rezervei de capacități a Uniunii Europene, sunt scutite de TVA cu drept de deducere, dacă sunt efectuate până la data de 01 octombrie 2020.

În mod similar, sunt scutite de TVA importurile și achizițiile intracomunitare de măști de protecție și ventilatoare medicale pentru terapie intensivă efectuate de instituții publice până la data de 01 octombrie 2020, pentru constituirea rezervei de capacități a Uniunii Europene.

Desigur, când este vorba de această rezervă, ne gândim la cota alocată României.

Ordonanța aduce și o măsură de reducere a unor sume de plată pentru titularii contractelor de închiriere a plajei Mării Negre. Aceasta se aplică doar pentru sezonul estival 2020. În funcție de tipul contractului semnat, aceste persoane pot beneficia:

• Dacă contractul prevede plata a trei tranșe, tranșa a doua se anulează la plată;
• Dacă contractul prevede plata a două tranșe, a doua tranșă se reduce cu 30%.

Diferența de achitat rămâne în integralitate la dispoziția Administrației Naționale Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – litoral.

Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României

The post Se prorogă termenul de declarare a impozitului specific pentru semestrul I 2020 până în data de 25 octombrie 2020 inclusiv appeared first on Legestart.

Aşa cum am arătat în prima parte a materialului nostru, ÎCCJ a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, pentru considerente potrivit cărora, în esenţă, chestiunea nu prespune formularea unei decizii, revenind instanţei obligaţia să analizeze în speţa în cauză (vezi şi alte argumente în Decizia nr. 12/2020 a ÎCCJ publicată în Monitorul Oficial nr. 536 din 23 iunie 2020).

Pentru motivele arătate deja în prima parte a materialului nostru, vă prezentăm şi jurisprudenţa unor instanţe, precum şi decizii ale Curţii Constituţionale, avute în vedere la documentarea hotărârii ÎCCJ.

Jurisprudența instanțelor naționale în materie

La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale a comunicat un număr redus de hotărâri judecătorești cu privire la problema de drept în discuție. De asemenea au fost exprimate de către judecători opinii teoretice, din care au rezultat două orientări diferite în interpretarea dispozițiilor art. 55 și 58 din Legea nr. 263/2010.

– Astfel, într-o orientare, s-a apreciat că reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută de art. 58 din Legea nr. 263/2010 poate fi cumulată cu cea reglementată de art. 55.

• Din analiza dispozițiilor legale enunțate rezultă că art. 55 reglementează reducerea vârstelor standard de pensionare pentru asigurații care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă sau în grupa I de muncă, iar art. 58 conține dispoziții speciale pentru asigurații care au realizat stagii de cotizare în condiții de handicap atât sub aspectul stagiului minim de cotizare, cât și sub aspectul vârstei standard de pensionare.
• În ceea ce privește posibilitatea cumulării reducerilor vârstei standard de pensionare reglementate de cele două articole, legea nu dispune în mod expres nici sub aspectul interzicerii unui astfel de cumul, nici sub aspectul recunoașterii acestei posibilități. În aceste condiții, prezintă relevanță dispozițiile art. 60 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.
• Atunci când legiuitorul a dorit să interzică un cumul al reducerilor vârstelor standard de pensionare prevăzute de Legea nr. 263/2010 a făcut-o în mod expres. Astfel, conform art. 63 din același act normativ, la acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută de art. 62 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative. Or, în cazul pensiei pentru limită de vârstă nu există o interdicție expresă a cumulului reducerilor reglementate de art. 55 și 58 din Legea nr. 263/2010.

– S-a exprimat și opinia potrivit căreia reducerea vârstei standard de pensionare, prevăzută de art. 58 din Legea nr. 263/2010 nu poate fi cumulată cu aceea reglementată de art. 55 din aceeași lege.

• Art. 60 este aplicabil doar prin raportare la art. 55, nu și la art. 58. În susținerea acestei opinii, s-a invocat și argumentul că pentru situația specială a persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții de handicap, legiuitorul a reglementat deja, la art. 58, un dublu beneficiu, respectiv reducerea vârstei standard de pensionare în funcție de stagiul de cotizare realizat (cu 15 ani în situația asiguraților cu handicap grav, cu 10 ani în situația asiguraților cu handicap accentuat și handicap mediu) și un stagiu complet de cotizare diferit de cel comun prevăzut de art. 52, respectiv cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare, în situația asiguraților cu handicap accentuat.

Jurisprudența Curții Constituționale

– Din verificările efectuate rezultă că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 55 și 58 din Legea nr. 263/2010, însă nu a fost sesizată cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 60 din aceeași lege.

–  Curtea Constituțională a reținut că dreptul la pensie, ca și dreptul la alte forme de asigurări sociale ori protecție socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca în reglementarea cadrului sistemului public de pensii să stabilească criteriile și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora și regulile derogatorii pentru situații deosebite, precum și modul de calcul al pensiilor. În acest sens sunt deciziile nr. 395/2016  și nr. 736/2006.

– Prin Decizia nr. 1.359/2011, Curtea a stabilit că în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce privește calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificația unei discriminări. În acest sens pot fi amintite persoanele care au desfășurat activitatea în condiții deosebite ori speciale de muncă și care beneficiază de vârste de pensionare și stagii de cotizare mai reduse. Factorul determinant în instituirea tratamentului juridic diferențiat îl constituie condițiile specifice în care aceste categorii socioprofesionale au desfășurat activitatea.

– Prin Decizia nr. 547/2019, Curtea, reținând că dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sunt constituționale, a decis că legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege, astfel încât situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție.

– De asemenea, prin Decizia nr. 395/2016 s-a reținut că pensionarea anticipată reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor asiguraților în ceea ce privește condițiile de pensionare, beneficiu care instituie o derogare de la cerințele generale referitoare la vârsta standard de pensionare, legiuitorul fiind liber să stabilească condițiile acordării acestui beneficiu. De altfel, așa cum reiese din jurisprudența Curții Constituționale, rațiunile pentru care legiuitorul a interzis beneficiul reducerii vârstei de pensionare având temeiuri diferite este acela că, în esență, se urmărește păstrarea naturii dreptului la pensie, care este conceput ca un drept ce se acordă persoanelor după realizarea unui anumit stagiu de cotizare și împlinirea unei vârste dincolo de care capacitatea de muncă a persoanei se prezumă că este redusă. Astfel, așa cum s-a arătat prin Decizia nr. 1.313/2010, “o reducere excesivă a acestei vârste ar avea ca efect însăși renunțarea la rațiunea acordării dreptului la pensie”.

– Prin Decizia nr. 632/2018, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma “preexistent calității de asigurat”, cuprinsă în art. 58 din Legea nr. 263/2010,este neconstituțională. În considerentele acestei decizii, instanța de contencios constituțional, a reţinut că:

• dispozițiile art. 58 din Legea nr. 263/2010, asemenea oricăror alte beneficii pe care legiuitorul înțelege să le acorde persoanelor cu handicap, constituie expresia acestei protecții speciale și nu au semnificația acordării unui privilegiu acestei categorii de titulari ai drepturilor fundamentale Or, în condițiile în care obiectivul urmărit de legiuitor constă în compensarea condiției de handicap prin acordarea în condiții avantajoase a pensiei pentru limită de vârstă, împrejurarea că unele persoane cu handicap au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat, în vreme ce alte persoane cu handicap au realizat un stagiu de cotizare ulterior calității de asigurat nu constituie o justificare obiectivă și rezonabilă a diferenței de tratament juridic pe care legiuitorul o instituie.
• acest criteriu nu este unul rezonabil, ci, dimpotrivă, arbitrar.
• sintagma “preexistent calității de asigurat” din dispozițiile art. 58 din Legea nr. 263/2010 este contrară exigențelor art. 16 alin. (1) din Constituție. Întrucât discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului, și persoanelor cu handicap care au dobândit acest statut ulterior datei la care au dobândit statutul de asigurat trebuie să li se ofere accesul la beneficiul prevăzut de dispozițiile art. 58 din Legea nr. 263/2010. În urma constatării neconstituționalității sintagmei “preexistent calității de asigurat”, dispozițiile art. 58 din Legea nr. 263/2010 vor fi interpretate în sensul că beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, precum și a stagiilor de cotizare și persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap dobândit ulterior dobândirii calității de asigurat, fără a fi însă afectat dreptul persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat. Această din urmă categorie de persoane va continua, prin urmare, să beneficieze de dreptul prevăzut de dispozițiile art. 58 din Legea nr. 263/2010, în aceleași condiții în care s-a bucurat de el înainte ca prezenta decizie să își producă efectele.
• astfel, dispozițiile art. 58 din Legea nr. 263/2010 vor fi interpretate în sensul că beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare și a stagiilor de cotizare toate persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap, indiferent de momentul dobândirii calității de asigurat. La verificarea îndeplinirii condiției realizării stagiului complet de cotizare, potrivit diferențierilor operate în prevederile art. 58 lit. a), b) și c) din Legea nr. 263/2010, vor fi luate în calcul doar stagiile realizate după data dobândirii handicapului, nu și stagiile realizate anterior datei dobândirii handicapului.

Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României

The post Cumul de drepturi la stabilirea pensiei (II) appeared first on Legestart.

Termenul de valabilitate al acestor carduri este de 7 ani de la data rescrierii certificatului

Această reglementare vine în contextul în care valabilitatea certificatelor inscripționate pe  cardurile naționale de asigurări de sănătate ar fi expirat în anul 2020 pentru aproximativ 4,2 milioane de carduri,  urmând ca în anul 2021 să expire alte 10 milioane de carduri.

„Soluția de prelungire a certificatelor inscripționate pe cardurile naționale va face economii substanțiale, de peste 30 de milioane de euro, binevenite în perioada dificilă pe care o traversăm, în care există o presiune financiară suplimentară în sistemul de sănătate determinată de pandemie”, a declarat Adela Cojan, președintele CNAS.

Potrivit CNAS, costurile acestei soluții sunt în valoare de aproximativ 550 mii lei, față de 165,4 milioane lei, cât ar fi costat retipărirea a 14,2 milioane de carduri de sănătate. Hotărârea aprobată de Guvern degrevează bugetul Ministerului Sănătății pentru anii 2020 – 2021 de cheltuielile de tipărire a cardurilor a căror valabilitate expiră în această perioadă, precum și bugetul Fondului național de asigurări sociale de sănătate de cheltuielile aferente distribuției acestora.

Scrierea noului certificat pe CIP-ul cardului se va face în mod automat. La nivelul aplicației furnizorului de servicii medicale, în momentul introducerii cardului în cititor, sistemul va detecta certificatul expirat și îl va înlocui fără nicio intervenție a furnizorului, se mai precizează în comunictul de presă.

Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României

The post Valabilitatea cardurilor naționale de sănătate emise până la data de 31 decembrie 2014, prelungită cu 7 ani appeared first on Legestart.

De asemenea, s-a stabilit că, dacă Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice se depune până la 30 iunie 2020 inclusiv, se acordă bonificaţii.

• pentru plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, reprezentând obligaţii fiscale anuale pentru anul 2019, se acordă o bonificaţie de 5% din aceste sume, dacă toate aceste obligaţii fiscale de plată se sting prin plată sau compensare integral până la data 30 iunie 2020 inclusiv.
• pentru depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin mijloace electronice de transmitere la distanţă conform art. 79 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă o bonificaţie de 5% din impozitul pe venit, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Bonificatia a doua se acordă numai dacă este îndeplinită condiţia de acordare a primei bonificaţii, caz în care se aplică ambele bonificaţii.

Declaraţia unică se utilizează atât pentru declararea venitului realizat şi definitivarea impozitului anual pe venit şi a contribuţiilor sociale datorate pentru anul 2019, cât şi pentru estimarea obligaţiilor datorate pentru anul 2020.

Totodată, Declaraţia unică se depune de către persoanele fizice care realizează, individual sau într-o forma de asociere, venituri/pierderi din: activităţi independente, drepturi de proprietate intelectuală, cu excepţia contribuabililor pentru care impozitul se reţine la sursa, cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendă, activităţi agricole, piscicultura şi/sau silvicultura, transferul titlurilor de valoare, precum şi venituri din alte surse (de exemplu: câştiguri din transferul de moneda virtuala sau venituri impozabile ca urmare a cesiunii de creanţa).

Declaraţia unică se depune şi de către persoanele fizice rezidente care realizează venituri din străinătate, supuse impozitării în România (de exemplu: venituri din activităţi independente, venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, piscicultura, silvicultura, venituri sub forma de dividende, venituri sub forma de dobânzi, venituri din premii, venituri din jocuri de noroc, câştiguri din transferul titlurilor de valoare etc.).

În condiţiile actuale, când este foarte importantă respectarea distanţării sociale, ANAF aminteşte contribuabililor că pot depune Declaraţia unică prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin intermediul serviciului Spaţiul Privat Virtual (SPV) sau pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată.

Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României

The post ANAF: termenul de depunere a declaraţiei unice a fost prorogat până la 30 iunie appeared first on Legestart.

CCR a luat aceste decizii după ce Avocatul Poporului a sesizat CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la art. 4 alin. (3) şi (4), art. 65 lit.s), ş), art. 66 lit.a), b) şi c) şi art. 67 alin. (2) lit.b) din Legea 55/2020.

Avocatul Poporului consideră prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă se aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat.

The post CCR: Izolarea şi carantina nu pot fi dispuse prin ordin de ministru. Guvernul poate prelungi starea de alertă fără încuviințarea Parlamentului. appeared first on Legestart.

Printre măsuriluate se numără:

• Contribuabilii obligați la plata impozitului specific unor activități, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, pentru anul 2020, nu datorează impozit specific pentru o perioadă de 90 zile calendaristice care începe cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Declararea și plata impozitului specific aferent semestrului I al anului 2020 se efectuează până la data de 25 octombrie 2020 inclusiv
• Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată prevăzut la art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, precum și contribuabilii plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor, care achită impozitul datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială până la termenele scadente, 25 iulie 2020 inclusiv, pentru trimestrul II, respectiv 25 octombrie 2020 inclusiv, pentru trimestrul III, beneficiază de o bonificație de 10% calculată asupra impozitului datorat trimestrial/plății anticipate trimestriale.
• Se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare, cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, precum și a ajutoarelor de stat a căror recuperare a fost dispusă printr-o decizie a Comisiei Europene/furnizorului ajutorului de stat sau a unei instanțe naționale. Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești se aplică, prin efectul legii, de către instituțiile de credit sau terții popriți, fără alte formalități din partea organelor fiscale / Se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită, prin somație și prin valorificarea bunurilor la licitație, a creanțelor bugetare, cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești definitive pronunțate în materie penală, provenite din săvârșirea de infracțiuni, precum și a ajutoarelor de stat a căror recuperare a fost dispusă printr-o decizie a Comisiei Europene/furnizorului ajutorului de stat sau a unei instanțe naționale.
• Titularii contractelor de închiriere a plajelor încheiate în temeiul art.2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.19/2006, cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin Legea nr.274/2006 vor beneficia, doar pentru sezonul estival 2020, de scutirea de la plata tranșei a doua, pentru contractele de închiriere care prevăd trei tranșe de plată, respectiv 6 diminuarea tranșei a doua de plată, în echivalent reprezentând 30% din valoarea totală a contractului, pentru contractele care prevăd plata în doua transe.

Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României

The post Guvernul amână plata unor impozite cu 90 de zile appeared first on Legestart.

O altă măsură de sprijin cuprinsă în proiectul de lege se referă la domeniul construcțiilor, în care finanțarea lucrărilor de investiții publice va fi asigurată prin împrumuturi, fără dobândă, de la Trezoreria Statului.

Proiectul a fost inițiat pentru a veni în ajutorul unor sectoare de activitate afectate de pandemia de coronavirus, susțin inițiatorii în expunerea de motive.

Primele prevederi se referă la transportatori, care nu vor mai achita, anul acesta, tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale, respectiv a celui de trecere a podurilor.

Lege pentru acordarea unor facilităţi în domeniile transportului de mărfuri, transportului naţional de persoane şi construcţiilor

Capitolul I – Măsuri privind transportul de mărfuri şi de persoane

Art.l.- Se scutesc temporar de la plata tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa, vehiculele de transport marfa şi vehiculele mixte definite la art.l alin. (l) lit. a²), respectiv lit. a³) din Ordonanţă, transporturile de marfa de orice categorie, cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone, precum şi vehiculele de transport persoane definite la art.l alin.(l) lit.a¹), respectiv lit.a³) din Ordonanţă.

Art.2.- Utilizatorii astfel cum sunt definiţi la art. l alin.(l) lit. b) din Ordonanţă pot înregistra vehiculele pentru care se prevede scutire conform prevederilor la art.l în baza de date a SIEGMCR în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, dacă sistemul o permite. în caz contrar, scutirea se aplică de drept, pe baza certificatului de înmatriculare sau a cărţii de identitate a vehiculului.

Scutirea ar urma să fie valabilă până la 31 decembrie 2020, ora 24. Utilizatorii care au achitat deja tariful de utilizare vor beneficia de o durată de utilizare care excede data de intrare în vigoare a noilor prevederi, iar din 1 ianuarie 2021 vor utiliza diferența de perioadă corespunzând duratei neutilizate.

(2) Prin derogare de la prevederile art.l alin. (7⁴) din Ordonanţă, tariful de trecere neutilizat până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămâne valabil până la următoarea trecere pentru care se datorează tariful.

Art. 6 – Prin derogare de la prevederile art. 3 din Legea nr. 238/2019 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, pe perioada de la data instituirii stării de urgență pe teritoriul României până la data de 31 decembrie 2020 se înființează mecanismul de decontare a facturilor aferente lucrărilor de investiții aflate în derulare, indiferent de modul de finanțare a lucrărilor, credite rambursabile sau finanțare din fonduri nerambursabile, prin Trezoreria Statului.

Art.7.- (1) Operatorii economici sau subcontractorii, după caz, prezintă spre decontare Trezoreriei Statului facturile aferente lucrărilor executate.

(2) Facturile prevăzute la alin.(l) trebuie să fie acceptate la plată de către beneficiar/finanţator.

(3) Trezoreria asigură decontarea facturilor în maximum 15 zile de la data prezentării acestora.

Pentru împrumuturile acordate nu se percep dobânzi sau comisioane. Instituțiile publice locale, instituțiile publice, precum și companiile sau societățile naționale cu capital integral de stat care sunt părți în contractele de investiții, respectiv finanțatori sau beneficiari, pot solicita Ministełului Finanțelor acordarea de împrumuturi din venituri rezultate din privatizare pentru plata facturilor scadente reprezentând lucrări executate.

Rapid actualizată, platforma legislativă Indaco Lege5 este instrumentul ideal pentru urmărirea modificărilor legislative, mai ales în contexul decretării stării de urgență pe teritoriul României

The post Senatul scutește de la plata rovignietei și a taxei de pod transportatorii de mărfuri și de persoane appeared first on Legestart.