Dizolvarea, lichidarea şi radierea societăţilor

Eugen Staicu
15 februarie 2016 5 min read
Dizolvarea unei societăţi pe acţiuni poate interveni atât voluntar, cât şi în urma unor evenimente independente de voinţa acţionarilor. Modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii este stabilit prin actul constitutiv, fie că societatea este...

Materia, tratată în Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată (r2) în Monitorul Oficial nr. 1066/2004, a fost completată, în 2010, prin OUG nr. 43/2010 care merită o atenţie specială, pentru motivele arătate în materialul de mai jos.

Dizolvarea

Dizolvarea unei societăţi pe acţiuni poate interveni atât voluntar, cât şi în urma unor evenimente independente de voinţa acţionarilor. Modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii este stabilit prin actul constitutiv, fie că societatea este în nume colectiv, în comandită simplă, cu răspundere limitată (potrivit art. 7 din lege) sau pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni (art. 8 din lege).

Societatea se dizolvă prin hotărârea adunării generale sau în celelalte cazuri prevăzute de art. 227 din lege.

Lichidarea şi radierea societăţii

Procedura se face potrivit dispoziţiilor art. 237, precum şi ale art. 228 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 (acesta din urmă prevăzând cazuri specifice de dizolvare pentru societatea pe acţiuni).

Art. 237 dispune cu privire la situaţiile în care tribunalul pronunţă dizolvarea societăţii, la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

După rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, persoana juridică intră în lichidare. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la cererea oricărei persoane interesate, inclusiv a MFP-ANF, procedează la numirea unui lichidator înscris în Tabloul Practicienilor în Insolvenţă. Remunerarea lichidatorului se face din averea societăţii dizolvate sau, în lipsă, din fondul de lichidare, constituit potrivit legii. Remuneraţia lichidatorului este în cuantum fix de 1.000 lei, decontul final al cheltuielilor efectuate de lichidator în legătură cu lichidarea societăţii urmând a se face, pentru situaţia în care nu există bunuri în averea societăţii dizolvate, de către Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România, la solicitarea lichidatorului.

Potrivit art. 233, dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii de lichidare a societăţii. Din momentul dizolvării, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot întreprinde noi operaţiuni, interdicţie care se aplică din ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii ori de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin sentinţă judecătorească.

Societatea îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării, până la terminarea acesteia.

Potrivit art. 260 din lege, lichidarea societăţii trebuie terminată în cel mult un an de la data înregistrării în registrul comerţului a menţiunii de dizolvare. Pentru motive temeinice, la cererea lichidatorului, oficiul registrului comerţului poate prelungi acest termen cu încă un an, dar nu mai mult de două ori.

Lichidarea nu liberează pe acţionari/asociaţi şi nu împiedică deschiderea procedurii de insolvenţă a societăţii.

În termen de 60 de zile de la înregistrarea în registrul comerţului a menţiunii de dizolvare vor fi numiţi lichidatorii.

În termen de 60 de zile de la numire, lichidatorul trebuie să depună la oficiul registrului comerţului, pentru menţionare în registrul comerţului, un raport privind situaţia economică a societăţii.

Dacă, potrivit raportului, debitorul îndeplineşte condiţiile pentru deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă, lichidatorul are obligaţia de a solicita deschiderea acestei proceduri în termen de 15 zile de la data depunerii raportului.

În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor depune la registrul comerţului cererea de radiere a societăţii din registrul comerţului, pe baza raportului final de lichidare şi a situaţiilor financiare de lichidare prin care se prezintă situaţia patrimoniului, a creanţelor şi repartizarea activelor rămase, după caz. Rezoluţia prin care se dispune radierea societăţii din registrul comerţului se publică pe pagina de internet a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi pe portalul de servicii on-line al acestuia.

Dacă în termen de 3 luni de la expirarea termenului de cel mult un an de la data înregistrării în registrul comerţului a menţiunii de dizolvare, prelungit după caz, oficiul registrului comerţului nu a fost sesizat cu nicio cerere de radiere, ONRC sau orice persoană interesată va solicita tribunalului radierea societăţii din registrul comerţului.

Bunurile rămase din patrimoniul societăţii radiate din registrul comerţului, în condiţiile prezentului articol, revin acţionarilor/asociaţilor, în condiţiile legii.

Simplificări administrative aduse de OUG nr. 43/2010

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2010 a fost dată pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 23 iunie 2009.

Art. VI din ordonanţa de urgenţă reglementează situaţii tranzitorii prin raportare la art. 260 din Legea nr. 31/1990, reproduse în caseta foto de mai jos.

dizolvare_societati_2016

Sursa foto: Lege5.ro

O critică de neconstituţionalitate

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, pe care o introducem în această discuţie, îl constituie dispoziţiile art. 260 alin. (1) - (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990, cu modificările aduse prin art. VI din O.U.G. nr. 43/2010.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea acesteia încearcă să îşi fundamenteze susţinerile pe faptul că dispoziţiile legale criticate ar conţine neconcordanţe între regimuri juridice aplicabile unor momente succesive în materia lichidării şi dizolvării societăţilor comerciale. Acest lucru nu prezintă, însă, relevanţă pentru controlul de constituţionalitate – arată CCI – , întrucât dispoziţiile legale care trebuie luate în considerare sunt cele de la data adoptării hotărârii de dizolvare. De altfel, reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate.

Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, prin argumentaţia completă prezentată în Decizia nr. 755/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 105/2016.

Ai nevoie de Legea societăţilor nr. 31/1990? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF, de AICI!

comentarii

Noua platformă de informare juridică dezvoltată de Indaco este aici!

După trei decenii de experiență în dezvoltarea soluțiilor juridice, Indaco Systems prezintă lege6.ro, o nouă platformă guvernată de AI, care se auto-îmbunătățește zilnic

lege6 logo