Propunem tema despre antrepozitul fiscal, legat de regimul accizelor armonizate, conform dispoziţiilor Codului fiscal, date fiind modificările pe care aceste prevederi le-au suferit prin acte normative recente, ultimul dintre acestea fiind Ordonanţa Guvernului nr.30/2011.

În prezentarea acestor ultime modificări şi completări, atragem atenţia că regimul de intrare în vigoare este diferit, respectiv la data intrării în vigoare a O.G. nr.30 (5 septembrie a.c.) sau începând cu 1 ianuarie 2012, în textul de mai jos urmând să facem precizările necesare.

Accizele armonizate sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului de alcool şi băuturi alcoolice, tutun prelucrat, produse energetice şi electricitate.
Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se face eliberarea pentru consum. Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în vigoare la data la care accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea pentru consum.
Mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal către un alt antrepozit fiscal din România sau în alt stat membru nu se consideră eliberare pentru consum.

Antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă, în cadrul activităţii sale, să producă, să transforme, să deţină, să primească sau să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal.

În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se consideră eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este depozitat într-un antrepozit fiscal pentru care s-a revocat ori s-a anulat autorizaţia. Acciza devine exigibilă la data la care decizia de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efectele ori la data comunicării deciziei de anulare a autorizaţiei de antrepozit fiscal, pentru produsele accizabile ce pot fi eliberate pentru consum.
O dispoziţie, introdusă prin O.G. nr.30/2o11 şi care a intrat în vigoare la 5 septembrie a.c. prevede că în cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se consideră eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este depozitat într-un antrepozit fiscal pentru care autorizaţia a expirat şi nu a fost emisă o nouă autorizaţie.

Plasarea produselor accizabile într-un antrepozit liber NU este considerat import, sub aspect fiscal.

Plătitori de accize. Este plătitor de accize care au devenit exigibile antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori în numele căreia se efectuează această eliberare şi, în cazul ieşirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această ieşire. În cazul unei nereguli în cursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv de accize, este plătitor de accize devenite exigibile antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a garantat plata accizelor, precum şi orice persoană care a participat la ieşirea neregulamentară şi care avea cunoştinţă sau care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă în mod normal de caracterul neregulamentar al acestei ieşiri.

Regimul de antrepozitare. Producţia şi transformarea produselor accizabile trebuie realizate într-un antrepozit fiscal. Depozitarea exclusivă a produselor accizabile în regim suspensiv de accize poate avea loc în:

antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de produse energetice şi ale persoanelor afiliate acestora, pentru un număr maxim de 8 antrepozite fiscale de depozitare pentru fiecare antrepozitar autorizat pentru producţia de astfel de produse din România, inclusiv persoanele afiliate acestuia. În înţelesul acestei prevederi, antrepozitarul autorizat pentru producţia de produse energetice este operatorul economic care deţine instalaţii şi utilaje pentru rafinarea ţiţeiului şi prelucrarea fracţiilor rezultate în vederea obţinerii de produse supuse accizelor;

antrepozitele fiscale aflate în zona aeroporturilor, destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor cu produse energetice, în baza certificatelor eliberate în acest sens de autoritatea competentă în domeniul aeronautic;

antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de ţigarete a căror cotă de piaţă reprezintă peste 5% şi ale persoanelor afiliate acestora, pentru un număr maxim de două antrepozite fiscale de depozitare pentru fiecare antrepozitar autorizat pentru producţia de astfel de produse din România, inclusiv persoanele afiliate acestuia. (ATENŢIE: acest ultim alineat a fost modificat prin O.U.G. nr.54/2010 şi este în vigoare începând cu 23 iunie 2010)

Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile.

Deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage plata acestora.

Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, după cum este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută.

Cererea de autorizare ca antrepozit fiscal. Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile, emisă de autoritatea competentă prin Comisia instituită la nivelul Ministerului Finanţelor Publice pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate.

ATENŢIE: De la 1 ianuarie 2012 urmează să intre în vigoare noi dispoziţii, prin efectul completărilor aduse de O.G. nr.30/2011, potrivit cărora prin excepţie, autorizarea de către Ministerul Finanţelor Publice a antrepozitelor fiscale pentru producţia exclusivă de vinuri realizată de către contribuabili, alţii decât contribuabilii mari şi mijlocii stabiliţi conform reglementărilor în vigoare, precum şi micile distilerii, se va putea face şi prin comisii constituite la nivelul structurilor teritoriale ale ANAF. Competenţele, componenţa, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale comisiilor teritoriale vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu avizul ANAF.

În vederea obţinerii autorizaţiei, pentru ca un loc să funcţioneze ca antrepozit fiscal, persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie să depună o cerere la autoritatea competentă, în modul şi în forma prevăzute în normele metodologice.

Cererea trebuie să conţină informaţii şi să fie însoţită de documente cu privire la:

– amplasarea şi natura locului;

– tipurile şi cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse şi/sau depozitate în decursul unui an;

– lista produselor accizabile care urmează a fi achiziţionate în regim suspensiv de accize în vederea utilizării ca materie primă în cadrul activităţii de producţie de produse accizabile;

– identitatea şi alte informaţii cu privire la persoana care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat;

– organizarea administrativă, fluxurile operaţionale, randamentul utilajelor şi instalaţiilor şi alte date relevante pentru colectarea şi determinarea accizelor, prevăzute într-un manual de procedură;

– capacitatea persoanei care urmează a fi antrepozitar autorizat de a satisface cerinţele prevăzute la art. 20626.

– capacitatea maximă de producţie a instalaţiilor şi utilajelor în 24 de ore, declarată pe propria răspundere de persoana fizică sau de administratorul persoanei juridice care intenţionează să fie antrepozitar autorizat. (ATENŢIE: această ultimă obligaţie a fost introdusă prin O.U.G.nr.54/2010, cu efect de la 23 iunie 2010).

ATENŢIE: De la 1 ianuarie 2012, prin efectul completărilor aduse de O.G. nr.30/2011, la condiţiile de mai sus se vor mai adăga două elemente, şi anume: h) deţinerea autorizaţiei de mediu/autorizaţiei integrate de mediu, eliberată potrivit legislaţiei în domeniu, sau dovada că au fost întreprinse demersurile în vederea obţinerii acestora; i) dovada constituirii capitalului social minim subscris şi vărsat în cuantumul prevăzut în normele metodologice. Antrepozitarii autorizaţi care la data de 1 ianuarie 2012 deţin autorizaţii valabile au obligaţia de a respecta şi aceste noi condiţii, până la data de 31 ianuarie 2012 inclusiv.

Condiţii de autorizare. Autoritatea competentă eliberează autorizaţia de antrepozit fiscal pentru un loc numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) locul urmează a fi folosit pentru producerea, transformarea, deţinerea, primirea şi/sau expedierea produselor accizabile în regim suspensiv de accize;

b) locul este amplasat, construit şi echipat astfel încât să nu permită scoaterea produselor accizabile din acest loc fără plata accizelor, conform prevederilor din normele metodologice;

c) locul nu va fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile, cu excepţiile prevăzute la art. 20621 alin. (8);

d) în cazul unei persoane fizice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta să nu fi fost condamnată în mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită în România sau în oricare dintre statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Codul de procedură fiscală, de Codul vamal al României, de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, de Legea contabilităţii nr. 82/1991, de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale;

e) în cazul unei persoane juridice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane juridice să nu fi fost condamnaţi în mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită în România sau în oricare dintre statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracţiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de Codul de procedură fiscală, de Legea nr. 86/2006, cu completările ulterioare, de Legea nr. 241/2005, de Legea nr. 82/1991, republicată, de Legea societăţilor comerciale;

f) persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie să dovedească că poate îndeplini cerinţele prevăzute la art. 20626.

g) persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

ATENŢIE: această ultimă obligaţie a fost modificată prin O.G. nr.30/2011 şi este deja în vigoare, de la 5 septembrie a.c. DE LA 1 IANUARIE 2012 urmează să se introducă alte două noi obligaţii, respectiv: h) nivelul accizelor pentru produsul finit nu poate fi mai mic decât media ponderată a nivelurilor accizelor materiilor prime potrivit prevederilor din normele metodologice – obligaţie care va trebui respectată până la 31 ianuarie 2012; i) persoana juridică nu se află în procedura falimentului sau de lichidare.

2 COMENTARII

  1. Buna ziua,
    Vreau sa achizitionez o instalatie de capacitate mica pentru producerea de biodiesel.Din cate stiu asta se poate face numai in cadrul unui antrepozit fiscal deoarece biodieselul este produs accizabil cu acciza 0%.Stiti cumva care ar fii cheltuielile pentru infiintarea unui antrpozit ?
    Va multumesc

  2. Buna ziua,
    Avem urmatoarea situatie. Societatea A detine licenta de exploatare carbune (lignit) si vinde carbunele extras catre societatea B (intermediar), care, la randul ei, vinde carbunele catre societatea C. Societatea C detine autorizatie de consumator final si scutire de la plata accizelor conform art. 206^60. Care din aceste societati are obligatia de a declara, constitui si achita accizele aferente vanzarii de carbune? Ce obligatii are societatea B pentru a putea desfasura aceasta activitate de intermediere produse accizabile?
    Va multumesc,

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here