Legea nr. 56/2025 completează OUG nr. 92/2021 pentru eficiență penală în materia infracțiunilor de mediu prin poluarea aerului

În contextul agravării fenomenului infracțional de mediu pe teritoriul României, caracterizat prin activități ilicite de gestionare a deșeurilor cu efecte directe asupra sănătății populației și a echilibrului ecosistemelor, cadrul normativ național a suferit recent o corectură esențială de coerență și eficiență penală.

Prin Legea nr. 56/2025, publicată în M. Of. nr. 433/12.05.2025 și intrată în vigoare la 15 mai 2025, a fost modificat art. 66 alin. (12) lit. c) din OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, fiind introdus în mod expres criteriul alterării calității aerului ca indicator de impact asupra mediului ce nu poate fi neglijat..

O completare necesară: de la omisiune legislativă la efecte de impunitate

În forma sa anterioară, lit. c) a alin. (12) din art. 66 făcea referire exclusiv la modificarea calității apei, solului sau subsolului, ignorând în mod inexplicabil alterarea calității aerului, deși acesta constituie unul dintre cele mai expuse și afectate medii naturale în contextul gestionării ilegale a deșeurilor. Astfel, faptele prevăzute la art. 66 alin. (1) OUG nr. 92/2021, care condiționează incidența penală de existența unui „impact asupra mediului ce nu poate fi neglijat”, nu erau incidente în ipoteza în care unica formă de poluare era poluarea aerului.

Această lacună de reglementare a condus la imposibilitatea reținerii răspunderii penale în cauze în care era evident un prejudiciu asupra mediului, dar exclusiv prin afectarea aerului – spre exemplu, în cazul arderii ilegale de deșeuri.

Paradoxul normativ și intervenția OUG nr. 38/2022

Paradoxul era accentuat de faptul că, prin OUG nr. 38/2022, fusese introdusă lit. e) la alin. (1) al aceluiași articol 66, care incrimina expres:

„incendierea oricărui tip de deșeu și/sau substanță sau obiect”.

Deși această faptă avea în mod firesc ca efect emisia de substanțe toxice în atmosferă și afectarea calității aerului, lipsa menționării aerului în criteriile de impact prevăzute de alin. (12) lit. c) făcea imposibilă îndeplinirea condiției de tipicitate obiectivă necesare pentru reținerea infracțiunii.

Intervenția Legii nr. 56/2025: repunerea în echilibru a normei de incriminare

Pentru a remedia această incongruență, Legea nr. 56/2025 modifică art. 66 alin. (12) lit. c), în sensul includerii calității aerului printre elementele care, dacă sunt afectate chiar într-o proporție mică, pot conduce la reținerea unui impact de mediu semnificativ.

🔹 Textul actual:
(12) Pentru a evalua în ce măsură cantitatea sau impactul asupra mediului sau asupra vieţii, integrității corporale sau sănătății persoanelor nu poate fi neglijată, în sensul prevederilor alin. (1), vor fi avute în considerare următoarele: […]
„c) determină un impact asupra mediului ce nu poate fi neglijat, modificarea, chiar şi într-o proporție mică, a calității aerului, apei, solului sau subsolului din aria vizată de actul de conduită ilicit;”.

Această modificare reprezintă o corecție legislativă de substanță, întrucât corelează norma de evaluare a gravității faptei cu realitățile concrete ale poluării generate de gestionarea ilicită a deșeurilor, inclusiv prin ardere.

Excurs doctrinar: necesitatea clarității normei penale și a tipicității explicite

Conform unei jurisprudențe constante a Curții Constituționale (v. Decizia nr. 405/2016) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României (24 mai 2007), normele de drept penal trebuie să respecte cerințele de previzibilitate, accesibilitate și claritate. Aceste exigențe presupun, în special, că:

• Norma de incriminare trebuie să permită identificarea clară a elementelor de tipicitate;
• Criteriile de evaluare a pericolului social trebuie să fie suficient determinate pentru a permite instanțelor aplicarea lor uniformă și justă.

În lipsa unei menționări exprese a „calității aerului” între elementele de referință ale impactului asupra mediului, norma de la art. 66 OUG nr. 92/2021 nu corespundea acestor cerințe în raport cu anumite fapte – fapt ce putea conduce la soluții de achitare sau de clasare în cauze cu un prejudiciu real asupra sănătății publice.

Modificarea operată prin Legea nr. 56/2025 are, astfel, un caracter esențial nu doar pentru coerența normei penale, ci și pentru garantarea efectivității protecției mediului prin mijloace de drept penal.

Sursa imagine: wikipedia.org