22 Septembrie, 2019

Cum se taxează partajul judiciar?

Vă propunem o discuţie, aplicată, pe marginea taxelor taxelor judiciare de timbru, astfel cu prevăd reglementările din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. 

Regula generală prevede că acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Taxele judiciare de timbru sunt datorate de către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, precum şi de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ordonanţa de urgenţă dă posibilitate ca, în cazurile anume prevăzute de lege, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă ÎCCJ să fie scutite de la plata taxelor judiciare de timbru. 

Cum se aplică taxarea?

Potrivit art. 5 din actul normativ citat, cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:

  • stabilirea bunurilor supuse împărţelii – 3% din valoarea acestora;
  • stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
  • creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;
  • cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
  • cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive – 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;
  • cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.

Alineatul (2) al aceluiaşi articol 5 prevede că, dacă cererile în materia partajului judiciar se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile

Cum se calculează timbrul judiciar?

Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:

  • până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;
  • între 501 lei şi 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;
  • între 5.001 lei şi 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;
  • între 25.001 lei şi 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;
  • între 50.001 lei şi 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;
  • peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.

Taxa de timbru judiciar se aplică şi următoarele categorii de acţiuni:

  • în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, cu excepţia cererii privind repunerea părţilor în situaţia anterioară care este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie acestor cereri;
  • privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial;
  • prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.

Pentru acţiunile posesorii, taxa judiciară de timbru se calculează la o valoare care se stabileşte la 20% din valoarea bunului a cărui posesie se solicită.

Taxa judiciară de timbru pentru acţiunile care au ca obiect un dezmembrământ al dreptului de proprietate se calculează la o valoare stabilită la 20% din valoarea bunului supus procedurii de dezmembrământ. În cazul cererilor care au ca obiect servituţi taxa judiciară de timbru se calculează prin raportare la 20% din valoarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea servituţii. 

Studiu de caz

Situaţia practică pe care o prezentăm a fost adusă la curtea Constituţională prin Încheierea civilă pronunţată Judecătoria Cluj-Napoca şi priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că reglementarea criticată este contrară normelor constituţionale mai sus menţionate, deoarece, în cazul în care un justiţiabil formulează o cerere de partaj pentru un singur bun sau pentru o singură creanţă, atunci taxa de timbru s-ar calcula la o valoare de 3% din masa partajabilă, la care s-ar adăuga cel mult o taxă fixă. În situaţia în care, însă, acelaşi justiţiabil formulează o cerere de partaj judiciar pentru mai multe bunuri sau pentru mai multe creanţe, atunci taxa de timbru s-ar calcula la o valoare de 5% din masa partajabilă. Autorul excepţiei apreciază că, doar pentru singurul motiv că un justiţiabil doreşte să îşi rezolve în cadrul unui singur litigiu toate problemele legate de partaj, el ajunge să plătească taxe judiciare mult mai consistente, ceea ce conduce la existenţa unei discriminări între justiţiabili şi i-ar putea încuraja pe aceştia să îşi fragmenteze cererea de partaj.

Examinând încheierea de sesizare, Curtea Constituţională invocă decizii anterioare prin care s-a pronunţat în materie, şi din care se desprind următoarele:

• Accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.

• Legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, ca de altfel şi a cuantumului lor, este o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.

• Taxa judiciară de timbru în materia partajului nu este datorată pentru dobândirea unui bun, ci în vederea realizării actului de justiţie. În acest sens sunt şi prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora taxele judiciare de timbru sunt datorate de către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, precum şi de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cu raportare direct la chestiunea în cauză, Curtea a precizat că, în situaţia în care justiţiabilul nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, tocmai ca o garanţie a liberului acces la justiţie, prin art. 42 din OUG nr. 80/2013, legiuitorul a instituit posibilitatea ca persoanele fizice să poată beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, instanţa acordă persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în următoarele situaţii:

  • cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
  • plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii, indisponibilizate.

În mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.

Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii.

Eşalonarea plăţii taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni şi pentru maximum 12 termene.

Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 9/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 290/2017. 

Documentar

OUG nr. 51/2008. Formele ajutorului public judiciar şi condiţiile de acordare

Art. 6.

Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:

a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;

b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;

c) plata onorariului executorului judecătoresc;

d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

Art. 7.

Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a)-c), nu poate depăşi, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.

Art. 8.

(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.

(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România. 

Ai nevoie de Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF sau MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Un comentariu

  • Răspunde
    august 26 2019

    Da trebuie platit munca judecatorului, da nu chiar asa; pentru partaju unei case cu 3 camere , 50 ani vechime la periferia orasului SATU MARE, cu valoarea din raportul de evaluare la 187.916 lei judecatorul apreciaza munca depusa pentru judecarea cauzei, si pretinde 22.707 lei, dos, nr. x/2018, sfidand OUG 80/2013, art 5. lit.a si OUG nr. 51. art. 34. alin. 2 .MULTUMESC

Scrie un comentariu