25 Iunie, 2018

Cum se calculează pensia? Reglementări legislative şi o recentă decizie ÎCCJ în materie

Mai precis, discutăm despre elementele avute în vedere la calcularea pensiei, sub aspectul principiilor din Legea nr. 263/2010 şi reglementările anterioare. Chestiunea a făcut obiectul unor întrebări prealabile adresate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sesizarea fiind respinsă, ca inadmisibilă, în condiţiile în care, potrivit Completului ÎCCJ, legislaţia este clară şi nu comportă alte clarificări. 

De ce a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie?

Curtea de Apel Galați – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: interpretarea și aplicarea art. 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, raportat la principiul contributivității, în situația în care veniturile realizate de salariat în perioada anterioară anului 2001 sunt mai mici decât salariile înscrise în carnetul de muncă. 

Situaţia în speţă

 Contestatorul a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii, solicitând să se dispună anularea Deciziei din 2015 și obligarea Casei la recalcularea drepturilor de pensie, ținând seama de veniturile realizate conform adeverințelor depuse la dosar.

• Contestatorul a arătat că a lucrat în cadrul cooperativei meșteșugărești în perioadele 1 ianuarie 1973-1 noiembrie 1991 și 1 noiembrie 1991-31 martie 2000, în funcția de croitor și responsabil de unitate, obținând adeverințele în care sunt menționate veniturile realizate, în raport cu care a solicitat recalcularea pensiei.

• Casa Județeană de Pensii a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, ca nefondată, arătând că decizia atacată a fost emisă conform dispozițiilor Legii nr. 263/2010. Cu privire la Adeverința din 2015, unitatea angajatoare trebuia să certifice salariul tarifar de încadrare, nicidecum “retribuția tarifară pentru timpul efectiv lucrat în regim normat de lucru”.

• Tribunalul a admis în parte contestația, a anulat în parte decizia atacată și a obligat Casa Judeţeană de Pensii să emită o nouă decizie, prin care să stabilească drepturile de pensie pentru contestator, prin luarea în calcul a retribuției tarifare pentru timpul efectiv lucrat în regim normat de lucru, conform adeverinței depuse în dosar. În esență, Tribunalul a reținut că prin dispozițiile art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 nu sunt înlăturate de la determinarea punctajelor anuale acele venituri suplimentare realizate în acord global sau sporul în acord, având în vedere atât caracterul permanent al acestora, cât și faptul că au intrat în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale. Având în vedere că veniturile obținute de contestator, cu titlu de retribuție tarifară pentru timpul efectiv lucrat în regim normat de lucru, au fost avute în vedere atunci când s-a calculat contribuția de asigurări sociale, tribunalul a constatat că acestea trebuie luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie, în caz contrar încălcându-se principiul contributivității.

• Împotriva acestei sentințe a declarat apel Casa Judeţeană de Pensii, susținând că, în raport cu dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, nu există temei legal pentru valorificarea la determinarea punctajului mediu anual a retribuției tarifare pentru timpul lucrat în regim normat de lucru, că această retribuție nu poate fi calificată drept formă de retribuire în acord și că, în mod eronat, instanța de fond a reținut că veniturile primite sub formă de acord global au intrat în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, atât timp cât nu există nicio dovadă în acest sens.

Instanța de apel a pus în discuția părților sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. 

Aprecierile făcute de ÎCCJ

După cum am arătat, ÎCCJ şi-a declinat rolul de a interveni, dar pentru aceasta a făcut unele referiri care merită a fi reţinute de cei interesaţi.

 În cauză, în perioada 1973-1991, contestatorul a fost retribuit în regie sau după timp, modalitate de retribuire prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, (reglementare abrogată prin Legea nr. 19/2000). În baza acestei forme de retribuire, de-a lungul anilor, salariatul a încasat venituri variabile: în unele luni, venitul realizat a fost superior veniturilor utilizate la determinarea punctajelor medii anuale în baza Legii nr. 263/2010, în alte luni (majoritare), aceste venituri au fost inferioare salariilor înscrise în carnetul de muncă. Prin adeverințele depuse la dosarul cauzei, angajatorul a certificat că s-a plătit contribuția de asigurări sociale la venitul realizat.

• La stabilirea pensiei, Casa Județeană de Pensii. a avut în vedere elementele prevăzute de art. 165 din Legea nr. 263/2010: salariile din carnetul de muncă, sporurile cu caracter permanent și sporul de vechime, fără a ține cont de venitul realizat în regim normat de lucru.

• Instanța trebuie să analizeze dispozițiile art. 165 din lege și efectele deciziilor pronunțate în recurs în interesul legii în ceea ce privește principiul contributivității și să decidă dacă la stabilirea drepturilor de pensie trebuie să se aibă în vedere:

a) numai dispozițiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, fără a ține cont că, în anumite luni, venitul realizat în regim normat de lucru este superior venitului rezultat din aplicarea acestui text;

b) principiul contributivității pentru întreaga perioadă de timp retribuită în regie sau după timp, situație în care în lunile în care s-a contribuit mai puțin punctajul lunar va fi mai mic decât cel stabilit conform art. 165 din Legea nr. 263/2010;

c) art. 165 din Legea nr. 263/2010, în lunile în care veniturile realizate au fost mai mici decât salariul înscris în carnetul de muncă și principiul contributivității în lunile în care venitul realizat a fost mai mare.

• Titularul sesizării solicită interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) - (3) din Legea nr. 263/2010, pe care le apreciază ca fiind noi, dispoziții care au succedat dispozițiilor art. 164 alin. (1) - (3) din Legea nr. 19/2000, cu particularitatea raportării lor la principiul contributivității și la o anumită situație de fapt, pe care a apreciat-o ca fiind specifică speței cu a cărei soluționare este învestit.

• Din analiza comparativă a reglementărilor amintite se poate observa că între acestea există o asemănare perfectă de conținut, dispozițiile legale supuse interpretării reprezentând o simplă reluare a unor texte legale anterioare.

• Se impune concluzia că problema de drept generată de aplicarea dispozițiilor legale invocate în sesizare nu este recentă, existând trei decizii ale instanței supreme, pronunțate în cadrul mecanismului recursului în interesul legii, menționate chiar de către instanța de trimitere, decizii prin care mai multe chestiuni de drept punctuale (ce se regăsesc, în esență, printre criticile formulate în apel) au fost dezlegate în interpretarea și aplicarea unor dispoziții legale anterioare, cu conținut similar – deciziile nr. 5 din 20 septembrie 2010, nr. 19 din 17 octombrie 2011 și nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii.

• Potrivit principiului contributivității, stabilit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite (Decizia nr. 5/2010).

• Tot astfel, s-a reținut (Decizia nr. 19/2011) că acest principiu era prevăzut, chiar dacă nu era menționat în mod expres, și în legea anterioară, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, cu modificările ulterioare (Legea nr. 3/1977, abrogată de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi sociale), stipulându-se că dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care au desfășurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă pentru care angajatorii au plătit contribuția pentru asigurări sociale prevăzută de lege.

• Apariția Legii nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.

•  În acest sens, pentru înlăturarea inechităților dintre Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 3/1977, în cursul anului 2005 a apărut Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005, iar dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipulează că se recalculează toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare ce se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.

• Astfel, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie

Găsiţi toate argumentele în Decizia ÎCCJ nr. 84/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 108/2018.

Ai nevoie de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice? Poţi cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu