17 Noiembrie, 2019

Concedii şi indemnizații pentru protecția copilului (I)

Sub acest titlul, facem o sinteză a reglementărilor legale în vigoare, inclusiv în urma interesului manifestat de cei interesaţi pe Forum, unde sunt date răspunsuri punctuale. 

Concediul de odihnă anual și alte concedii ale salariaților

În urma completărilor aduse la Codul muncii, prin Legea nr. 12/2015, în vigoare de la 1 ianuarie 2015:

- La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.

- În situația în care concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situația de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate.

Concediul pentru procedura de fertilizare,«in vitro»

Completările aduse la Codul muncii prin O.U.G. nr. 26/2019 – în vigoare de la 19/04/2019 prevăd:

- Salariatele care urmează o procedură de fertilizare,«in vitro», beneficiază anual, de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile care se acordă după cum urmează:

a) 1 zi la data efectuării puncției ovariene;

b) 2 zile începând cu data efectuării embriotransferului.

- Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar pentru procedura de fertilizare,«in vitro» trebuie să fie însoțită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist, în condițiile legii. 

Protecția maternității la locul de muncă

Ordonanța de urgență nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă reglementează măsuri de protecție socială pentru:

a) salariate gravide și mame, lăuze sau care alăptează, de cetățenie română ori a unui stat membru al Uniunii Europene și din Spațiul Economic European, care au raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu un angajator;

b) cetățeni ai altor state și apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România, dacă fac parte din categoriile de salariate prevăzute la lit. a).

- În sensul prevederilor ordonanței de urgență:

a) protecția maternității este protecția sănătății și/sau securității salariatelor gravide și/sau mame la locurile lor de muncă;

c) salariata gravidă este femeia care anunță în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate și anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare;

d) salariata care a născut recent este femeia care și-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie și solicită angajatorului în scris măsurile de protecție prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut;

e) salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activității după efectuarea concediului de lăuzie, își alăptează copilul și anunță angajatorul în scris cu privire la începutul și sfârșitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;

f) dispensa pentru consultații prenatale reprezintă un număr de ore libere plătite salariatei de către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultațiilor și examenelor prenatale pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist;

g) concediul de lăuzie obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligația să îl efectueze după naștere, în cadrul concediului pentru sarcină și lăuzie cu durată totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condițiile legii;

h) concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariata gravidă, salariata care a născut recent sau salariata care alăptează pentru protecția sănătății și securității lor și/sau a fătului ori a copilului lor.

- În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să modifice condiţiile sau programul de muncă salariatele gravide, care au născut recent sau care alăptează au dreptul la concediu de risc maternal: înainte de data solicitării concediului de maternitate, salariatele gravide; după data revenirii din concediul de lăuzie obligatoriu, salariatele care au născut recent şi cele care alăpătează.

ATENŢIE – acest drept se acordă în cazul în care nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu dizabilități, până la 3 ani.

- Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăși 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. 

Concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

Ordonanța de urgență nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor reglementează drepturile care se acordă persoanelor ai căror copii se nasc începând cu data de 1 ianuarie 2011, cât și celor aflate în situațiile prevăzute la art. 8 alin. (2), începând cu această dată.

Se încadrează în situaţiile prevăzute de art. 8 (2) din ordonanţă şi una dintre persoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență, cu excepția asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii săi.

- Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară.

- Cuantumul indemnizației lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului. Cuantumul minim al indemnizației lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei.

- Cele 12 luni pot fi constituite integral și din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre situațiile prevăzute de art. 2 din ordonanţă, din care reţinem:

a) au beneficiat de indemnizație de șomaj sau au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii;

b) s-au aflat în evidența agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, în vederea acordării indemnizației de șomaj;

c) au beneficiat de concedii și de indemnizații de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate;

(…)

g) au beneficiat de concediu și indemnizație lunară pentru creșterea copilului;

h) au beneficiat de concediu și indemnizație lunară pentru creșterea sau, după caz, pentru îngrijirea copilului cu handicap;

i) au beneficiat de concediu fără plată pentru creșterea copilului;

(…).

Calcularea veniturilor:

- Pentru luna nașterii copilului se iau în calcul veniturile cuvenite pentru acea lună, respectiv venitul pe care l-ar fi primit persoana dacă ar fi lucrat în toată luna sau cumulul dintre venitul aferent zilelor lucrate cu indemnizația de maternitate.

● În calculul celor 12 luni se includ și fracțiunile de lună în care s-au realizat venituri supuse impozitului, precum și cele în care solicitanții s-au aflat în situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6), considerate lună întreagă.

● Prin fracțiune de lună se înțelege efectuarea a cel puțin jumătate din zilele lucrătoare din acea lună în care persoana îndreptățită a realizat venituri supuse impozitului ori s-a aflat în una sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6). Prin excepție, se acceptă ca de cel mult 3 ori fracțiunea de lună să fie constituită dintr-un număr mai mic de zile lucrătoare decât cel prevăzut mai sus.

- În situația în care nașterea copilului se produce înainte de termen, perioada prevăzută la art. 2 alin. (1) se diminuează cu perioada cuprinsă între data nașterii copilului și data prezumată a nașterii, certificată de medicul de specialitate.

- Cuantumul indemnizației lunare se majorează cu suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere.

- Stimulentul de inserţie. Persoanele care, în perioada în care sunt îndreptățite să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului, obțin venituri supuse impozitului au dreptul la un stimulent de inserție în cuantum lunar de 50% din cuantumul minim al indemnizației lunare.

- Durata de acordare a concediului pentru creşterea copilului se prelungește corespunzător în cazul suprapunerii a două sau mai multor situații de natură a genera acest drept, dar se acordă o singură indemnizație, în cuantumul prevăzut de ordonanța de urgență.

● Pe perioada suprapunerii situațiilor de mai sus, cuantumul indemnizației lunare se majorează cu suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea ISR, pentru fiecare dintre copii, începând cu cel de-al doilea.

● Prevederile se aplică inclusiv pentru situațiile în care persoana se află cu primul copil în perioada de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului și naște un alt/alți copil/copii sau se află în una dintre situațiile de adopţie sau tutoriat.

- În situația în care persoana care a beneficiat de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului naște unul sau mai mulți copii într-o perioadă de până la 12 luni de la finalizarea concediului pentru creșterea copilului anterior, dacă din calculul indemnizației lunare rezultă un cuantum mai mic decât cuantumul indemnizației primit anterior nașterii celui din urmă copil, se acordă indemnizația lunară pentru creșterea copilului primită pentru copilul anterior.

- Dreptul la concediul pentru creșterea copilului se acordă pe bază netransferabilă persoanelor ai căror copii se nasc începând cu data de 1 martie 2012, începând cu această dată, în situația în care ambele persoane din familia respectivă îndeplinesc condițiile de acordare a acestuia, după cum urmează:

a) cel puțin o lună din perioada totală a concediului de creștere a copilului este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;

b) în situația în care persoana prevăzută la lit. a) nu solicită dreptul la concediul care îi revine, celălalt părinte nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul acesteia.

● În situația ultimă, persoana care a solicitat inițial concediul și indemnizația pentru creșterea copilului poate opta pentru concediu fără plată sau, după caz, pentru realizarea de venituri supuse impozitului.

● În cazul în care persoana care a solicitat inițial concediul și indemnizația pentru creșterea copilului optează pentru concediu fără plată, acesta constituie perioadă asimilată.

Ai nevoie de O.U.G. nr. 26/2019? Poți cumpăra actul la zi, în format PDF şi MOBI, de AICI!

comentarii

Despre autor  ⁄ Eugen Staicu

Eugen Staicu este redactor colaborator la LegeStart.ro. Contact: legestart@indaco.ro.

Fara comentarii

Scrie un comentariu