18 Februarie, 2019

Cele mai importante modificări la legile justiției, anunţate astăzi

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat într-o conferință de presă noile modificări propuse pachetului de trei legi din domeniu – proiectul de lege privind legile justiţiei, el anunţând că acesta vizează cele trei legi privind statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), respectiv:

Președintele României, scos din procedura de numire a șefilor din Parchete

Principala modificare este cea a numirilor șefilor DNA, DIICOT și a procurorului general, care vor fi propuși, ca și până acum, de ministrul Justiției, dar decizia nu va mai fi luată de șeful statului, cu avizul consultativ al CSM, ci doar de Secția de procurori a CSM. Astfel, din procedură este exclus președintele României, care semnează în prezent decretele, sau refuză numirile următoarelor funcții: procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia. Șeful statului va mai decide doar pentru președintele ÎCCJ, care nu va mai fi propus de plenul CSM, ci de Secția de Judecători a Consiliului. 

Ministrul a argumentat aceste “diferențe” între procurori și judecători ca fiind conforme cu Constituția României: “Procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu sunt subordonaţi ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovabilitate. Procurorii, spune articolul 138 din Constituţie, îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere”, a mai spus Toader.

O altă modificare în această privință va fi durata mandatelor, care a fost majorată de la 3 la 4 ani, dar nu va fi aplicată cei care dețin aceste funcții în prezent.

Vechimea necesară, majorată pentru magistrații care vor să avanseze

Procurorii care vor dori să lucreze la parchetele de vârf, DNA sau DIICOT, vor trebui să aibă cel puțin 8 ani vechime, iar pentru parchetele de pe lângă Curțile de Apel, activitatea de procuror va trebui să fie de cel puțin 10 ani. Judecătorii, la rândul lor, vor avea nevoie de vechime pentru a avansa:

  • judecător de tribunal/tribunal specializat – 7 ani vechime ca judecător
  • judecător de Curte de Apel – 10 ani
  • judecător Înalta Curte de Casație și Justiție – 18 ani vechime

Referitor la schimbarea statutului de procuror cu cel de judecător și invers, ministrul a anunțat că o astfel de mutare va fi posibilă doar pe lângă o judecătorie, iar de acolo va porni cu vechimea ca orice judecător începător: “Un procuror de carieră ajunge direct judecător la ÎCCJ, părând majorităţii că nu e o măsură în acord cu exigenţele statului de drept”, a explicat Tudorel Toader.

Totodată, ministrul a propus eliminarea angajării în sistem a magistraților pensionați: “Magistrații se pot pensiona la 25 de ani de activitate. Dacă își încep activiatea la 24 de ani, la 49 se pot pensiona. Propunem abrogarea acestei prevederi. De exemplu, un magistrat se poate pensiona la 49 de ani, apoi face cerere de reîncadrare”.

Admiterea la INM, condiționată de vechimea de 5 ani ca judecător

Candidații la Institutul Naţional de Magistratură trebuie să aibă, potrivit propunerilor de modificare alegilor justiţiei prezentate, vârsta minimă de 30 de ani şi o experienţă în profesiile juridice de cel puţin 5 ani. Ministrul a justificat aceasă măsură ca fiind în concordanță cu alte state europene, unde un judecător absolvent de INM nu profesează de la 23-24 ani, ci are o experiență de cel puțin 5 ani în profesii juridice: “Ţara nu are nevoie numai de procurori – avem 7.000 de procurori şi judecători – ci de consilieri juridici, de mediatori, de notari, de avocaţi, de secretari de consilii de primării, care trebuie să aibă pregătire juridică sau în administraţie”, a mai explicat ministrul Toader.

Tot în privința candidaturii la INM, oficialul Guvernului a mai spus că vor fi și alte condiții de îndeplinit, cum ar fi vechimea de 5 ani de activitate efectivi într-o profesie juridică, dar și obținerea unui certificate ca “apt medical și psihologic”.

Tudorel Toader a subliniat că pachetul noilor legi nu va fi modificat în privința unor aspect larg dezbăute în spațiul public, cum ar fi “amnistia, abuz sau neglijenţă în serviciu”.

Proiectul de lege va merge la Guvern și apoi va fi trimis parlamentului, pentru procedura de dezbatere și avizare, nu se va recurge la ordonanțe de urgnță, a mai spus ministrul Justiției. 

comentarii

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Fara comentarii

Scrie un comentariu