16 Decembrie, 2017

Cele mai importante amendamente ale Statului magistraților, adoptate în Camera Deputaților

Noua formă a Statutului procurorilor și judecătorilor a fost adoptată pe articole, dar votul în plenul Camerei Deputaților a fost amânat de parlamentari, care au stat mai bine de 12 ore în dezbateri.

Primul amendament adoptat se referă la despăgubirile pe care le poate cere cineva magistratului care i-a cauzat un prejudiciu, de la art. 96, alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor. În acest moment, legea prevede că „După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”. Amendamentul adoptat cu 100 de voturi voturi „pentru”, 20 de voturi „împotrivă” şi 3 abţineri, modifică sintagma subliniată în „statul se îndreaptă cu o acțiune în despăgubiri…”. Anterior, Comisia parlamentară specială privind legile justiției respinsese această propunere, în favoarea unui amendament formulat de UNJR și Asociația Magistraților, potrivit căruia statul “are dreptul” de a se îndrepta împotriva magistratului care a săvârșit o eroare judiciară din neglijență sau cu rea-credință.

Raportul comisiei parlamentare speciale privind legile justiției conține 302 amendamente admise și 436 respinse, marea majoritate fiind păstrată în dezbaterile din plenul Camerei. Opoziția a susținut că nu au fost trecute în raport toate amendamentele respinse, în special cele formulate de reprezentanții PNL și USR, astfel că a protestat în fața plenului, parlamentarii având scris pe foi A4 “Hoții!”. Majoritatea PSD-ALDE-UDMR a continuat însă pe bandă dezbaterile, susținând că nu este nevoie de vot pentru fiecare amendament, deoarece acest lucru se va petrece în plan, la votul final.

Alte 95 de artiole au fost adoptate în cursul dezbaterilor, catalogate de președintele Comisiei parlamentare speciale privind legile justiției, Florin Iordache, ca fiind “mai mult un scandal”. El a adăugat însă că “cel mai important mesaj din această lege este că magistratul care a greșit intenționat, va plăti”.

Unul dintre amendamentele adoptate se referă la procedura de numire a magistraților cu funcții de conducere de către șeful statului, la propunerea ministrului justiției, cu avizul CSM. În forma modificată, președintele nu mai poate refuza numirea președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție. De asemenea, a fost abrogată prevederea potrivit căreia președintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor și procurorilor care au promovat examenul de capacitate.

Printr-un alt vot, parlamentarii puterii au decis că șeful statului nu poate refuza nici numirea judecătorilor și procurorilor care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile.

A fost votat, de asemenea, alin. (3) al art. 7, potrivit căruia „Serviciilor de informații le este interzis să racoleze persoanele prevăzute de alineatul (1) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicții este infracţiune împotriva independenței justiției și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracțiunea este comisă de un ofițer cu funcții de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumatate. Tentativa se pedepsește”. Și alin. (1) al aceluiași articol a fost adoptat: „Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate si personalul conex personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații”.

La art. 3, alin. (1) s-a adoptat, cu 144 voturi „pentru” și 74 de voturi „împotrivă”, amendamentul potrivit căruia „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”. De asemenea, Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlate puteri ale statului - legislativă și executivă”.

Parlamentarii au mai decis că judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare și beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de judecător sau procuror, actualizate la data stabilirii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor îndreptățite.

Un alt amendament adoptat prevede că se consideră vechime în magistratură perioada în care o persoană a exercitat funcția de notar de stat, astfel că notarii vor putea intra în avocatură dacă vor dori să aleagă acestă opțiune.

Alt articol prevede că membrii familiilor aflați în întreținerea judecătorilor și procurorilor vor beneficia de asistență medicală gratuită.

Conducerea PSD a anunțat că data votului final asupra acestui proiect va fi stabilită în următoarea şedinţă a Biroului Permanent al partidului.

Pe parcursul dezbaterilor, în paralel, câteva sute de oameni s-au adunat în fața Palatului Parlamentului, pentru a protesta faţă de noua formă a Statutului magistraţilor, înregistrându-se şi câteva mici incidente.

Ai nevoie de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor? O poți obține în varianta actualizată, în format .PDF sau .MOBI apăsând AICI!
comentarii 

Despre autor  ⁄ Traian Dobre

Fara comentarii

Scrie un comentariu